Armenii şi-au dat întîlnire la Dumbrăveni şi la Suceava

Conform tradiţiei, în fiecare an, la 15 august, la Dumbrăveni (judeţul Sibiu) are loc sărbătoarea Bisericii Armeano-Catolice din localitate, lăcaş de cult care alături de cel de la Gherla se află printre cele mai frumoase monumente istorice din zona Transilvaniei. Nu întîmplător, cu această ocazie, în orăşelul de pe malul Tîrnavei îşi dau întîlnire reprezentanţii tuturor comunităţilor armeneşti din România. Şi în acest an am fost prezenţi peste 300 de credincioşi din toată ţara. Biserica din Dumbrăveni a fost construită la sfîrşitul secolului al XVII-lea. Piatra de temelie a lăcaşului de cult a fost pusă la 22 iulie 1766, construcţia durînd nu mai puţin de 17 ani, pînă în 19 iulie 1783, iar biserica a fost sfinţită la 29 iunie 1791, primind hramul Sfintei Elisabeta, exact ceea ce au sărbătorit oaspeţii localităţii sibiene. Slujba religioasă din frumoasa biserică din centrul oraşului a fost oficiată de mgsr. Szakacs Endre, preotul paroh al Catedralei Armeneşti din Gherla, manifestarea religioasă fiind onorată şi în acest an de Episcopul romano-catolic de Alba Iulia, dr. Jakubinyi György, Preasfinţitul avînd şi o întîlnire frăţească cu reprezentanţii bisericilor armeano-catolice aflaţi la Dumbrăveni. Cuvîntul Domnului a fost rostit de această dată de preotul romano-catolic din Tîrnăveni, Tanczos Levente. A participat şi o mică delegaţie a Asociaţiei Culturale „Rădăcinile Armenilor Transilvăneni” din Budapesta condusă de dr. Issekutz Sarolta. Au evoluat: corul Bisericii armeneşti din Gherla (cîteva piese au fost interpretate în limba armeană) şi al Bisericii romano-catolice din Mediaş. A acompaniat la orgă Tünde Catalan din Mediaş, iar soţul ei , Marius Catalan a interpretat o superbă piesă muzicală la nai, totul culminînd cu procesiunea ce s-a desfăşurat în centrul localităţii, în prezenţa unei numeroase asistenţe, dornică de a fi părtaşă la acest eveniment creştin de o mare importanţă în viaţa spirituală a urbei. După cum este cunoscut, Dumbrăveniul se află printre cele 10 oraşe regeşti din Transilvania. În anul 1671, cu acordul principelui Mihai Apafi I, 3000 de familii de armeni prigoniţi din Moldova se refugiază în Transilvania, printre aşezările alese găsindu-se şi localitatea din vecinătatea municipiului Mediaş.

În cadrul manifestărilor religioase şi culturale organizate la Dumbrăveni cu ocazia sărbătoririi hramului Bisericii Armeano-Catolice, Asociaţia Culturală Armeano-Maghiară din Tîrgu Mureş a deschis la sediul muzeului Apafi o reuşită expoziţie foto cu tema „Mesaj de acasă spre casă”, autorul lucrărilor prezentate fiind tîrgumureşeanul Puskas Attila Barna. Tot acolo s-a putut vizita colecţia muzeală a armenilor transilvăneni.

Duminica trecută, sute de armeni din ţară şi din străinătate, între care şi gherleni, s-au aflat la Suceava, la mănăstirea Hagigadar, care şi-a serbat 500 de ani de existenţă. Slujba a fost oficiată de Sancitatea Sa Karekin II, Catolicos şi Patriarh Suprem al tuturor armenilor, alături de Preasfinţitul Episcop Datev Hagopian, primat al Diecezei armenilor din România şi un sobor de preoţi. La slujbă au asistat sute de armeni, o parte în biserică, dar cei mai mulţi în curtea mănăstirii, unde slujba a putut fi urmărită pe un ecran. Potrivit tradiţiei, credincioşii urcă în genunchi dealul pe care se află biserica mănăstirii Hagigadar – care în traducere înseamnă „biserica dorinţelor”. La festivităţi a participat şi corul Catedralei Armeano-Catolice din Gherla care, ca întotdeauna, a lăsat o frumoasă impresie.

SZEKELY Csaba