Armaghedon la Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj

Sistemul de asistenţă socială şi protecţie a copilului, persoanelor vîrstnice şi a celor cu handicap din judeţul Cluj se confruntă în continuare cu mari deficienţe. După ce în urmă cu nu mult timp presa semnala o serie de nereguli în această zonă, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj (DGASPC) Cluj, instituţia care gestionează centrele de protecţie socială clujene, revine din nou în atenţia opiniei publice clujene. Angajaţi din interiorul instituţiei rup tăcerea şi dezvăluie grave derapaje la nivelul managementului DGASPC Cluj. Fonduri gestionate defectuos, parteneriate păguboase, clientelism şi lipsa de transparenţă sînt cîteva dintre neregulile semnalate şi care macină instituţia.

În ultimii ani, în judeţul Cluj s-au realizat o serie de progrese în domeniul protecţiei drepturilor copilului, precum şi al persoanelor vîrstnice şi al celor cu handicap. Au fost create noi structuri instituţionale şi s-au diversificat serviciile în funcţie de nevoile identificate. În ciuda acestor lucruri, se pare că în sistem există încă mari deficienţe, în special din cauza managementului practicat.

Într-o scrisoare remisă presei de un grup de funcţionari din cadrul DGASPC Cluj, care ţin să-şi păstreze anonimatul, sînt dezvăluite lucruri de-a dreptul alarmante care se petrec în această instituţie. Unul dintre marile semne de întrebare pe care le au angajaţii e legat de colaborarea cu Asociaţia Caritas. Funcţionarii DGASPC Cluj susţin că deşi între structura de protecţie socială şi asociaţie nu există semnat un protocol de colaborare, aceasta din urmă beneficiază anual de sprijin financiar de la instituţia subordonată Consiliului Judeţean Cluj.

Potrivit acestora, numai în acest an Asociaţia Caritas a primit de la DGASPC Cluj 100.000 de lei. Din informaţiile prezentate de funcţionari de la DGASPC Cluj reiese că acest sprijin nu este întîmplător. Asociaţia Caritas Eparhial Greco-Catolic este o subsidiară a Caritas Italia, aceasta din urmă avînd legături strînse cu Nicolae Gheorghe, unul dintre vectorii de opinie ai romilor din România. Fost expert al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Nicolae Gheorghe dispune de o reţea impresionantă de contacte în instituţiile europene, cercurile diplomatice străine şi în presa internaţională. Surse din zona organizaţiilor non guvernamentale susţin că Nicolae Gheorghe s-ar afla, totodată, în spatele mişcării gLOC, care, în ultimii doi ani, s-a făcut cunoscută prin subminarea constantă a eforturilor municipalităţii clujene de a rezolva problemele romilor clujeni.

Nucleul gLOC este compus din Eniko Vincze, Maria Roth şi Cristina Raţ, toate trei cadre didactice ale Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială. Pe lîngă acestea, în mişcare mai sînt implicate persoane care nu fac deloc cinste ideii de activism social. Astfel, printre cei care s-au făcut cunoscuţi în cadrul activităţilor gLOC ca apărători ai drepturilor romilor se numără şi Cristian Czuli, unul dintre aşa zişii lideri ai comunităţii de romi de la Pata Rît. Scopul lui Czuli în cadrul gLOC este de a convinge opinia publică de faptul că municipalitatea clujeană nu respectă dreptul romilor la o viaţă sănătoasă. Pe lîngă activismul social pe care-l practică în cadrul gLOC, Cristian Czuli se pare însă că are şi alte preocupări care ţin de zona penalului. Într-o notă internă adesată Nicoletei Molnar, directorul DGASPC Cluj se semnalează faptul că Czuli ar exploata sexual o minoră plasată într-unul dintre centrele direcţiei clujene de protecţie socială. În document se atrage atenţia că acest lucru afectează grav sănătatea tinerei, precizîndu-se că aceasta ar putea influenţa şi alte tinere internate în centru.

‘’Minora I. s-a mutat la Czuli Cristian, care locuieşte în aceeaşi colonie. I. a recunoscut, de asemenea, în cadrul discuţiilor purtate cu personalul complexului faptul că şi acesta a însoţit-o pe Calea Turzii unde i-a cerut să întreţină relaţii sexuale cu diverse persoane pentru anumite sume de bani. I. spune de asemenea că banii pe care îi primea erau daţi în totalitate persoanelor sus-menţionate, primind în schimb ţigări, mîncare şi băututri alcoolice. Copilul în cauză a fugit din cadrul complexului de mai multe ori în colonia de rromi de pe strada Cantonului, spunînd că îi place viaţa dezorganizată pe care o trăiesc rudele sale. De fiecare dată I. a fost adusă în centru cu paraziţi (pediculoză), cu haine vulgare, machiată strident, foarte murdară. De asemenea, avea prezervative asupra ei. I. a primit mai multe amenzi în timp ce practica prostituţia pe Calea Turzii. În urma informaţiilor cu privire la faptul că I. este însoţită pe Calea Turzii pentru a practica prostituţia, personalul complexului a anunţat organele de poliţie, care au început demersurile legale în acest sens’’, se arată în nota adresată Nicoletei Molnar.

Angajaţii DGASPC Cluj se arată sceptici că responsabilii Direcţiei vor lua măsuri pentru ca ‘’activistul’’ Czuli să fie tras la răspundere pentru aceste fapte. Ei spun că un astfel de demers ar afecta imaginea gLOC, iar acest lucru se evită pentru că directorul Nicoleta Molnar ar fi în relaţii strînse cu unul dintre liderii mişcări. ‘’Din păcate, de cele mai multe ori, adevărul rămîne îngropat în note interne ale secretoasei DGASPC, o instituţie care, în mod natural, lucrează mult cu tinerii romi. O posibilă explicaţie poate fi faptul că nucleul gLOC este compus din Eniko Vincze, Maria Roth şi Cristina Raţ, trei cadre didactice ale Facultăţii de Sociologie şi Asistenţă Socială, iar Nicoleta Molnar este o apropiată a Mariei Roth, cea care i-a coordonat recent doctoratul’’, se arată în documentul tip Armaghedon trimis presei.

O altă acuzaţie adusă conducerii DGASPC Cluj e legată de modul în care e administrat Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Cîţcău. Centrul a fost suspus recent unor lucrări de reabilitare şi modernizare, banii fiind asiguraţi dintr-o finanţare de 900.000 euro din partea Băncii Mondiale. Specialiştii susţin că odată cu modernizarea centrului trebuia făcută şi o triere a beneficiarilor pentru a se preveni aglomerarea acestuia. Acest lucru se pare că s-a făcut, dar nu după normele care se aplică în astfel de centre. Angajaţii DGASPC Cluj susţin că după triere, în Centrul de Îngrijire şi Asistenţă din Cîţcău au rămas printre vîrstnici şi oameni cu retard psihic sever şi cu un comportament deosebit de violent. Or, acest lucru, spun specialiştii, a periclitat permanent siguranţa celorlalţi beneficiari.

Achiziţii la suprapreţ
În galeria acuzaţiilor aduse responsabililor DGASPC Cluj se înscrie şi una privind gestionarea defectuoasă a bugetului. Astfel, se arată că la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică din Gherla s-au făcut achiziţii de 238.496 lei, conform listei de inventar. Aceeaşi listă însă relevă preţurile exagerate la unele produse: pastă albă pentru modelaj la 150 de lei kilogramul, vase pentru curăţat pensule la 65 de lei bucata. Specialiştii spun că o simplă plimbare printr-un magazin de specialitate arată faptul că pasta pentru modelaj se poate cumpăra cu aproximativ 20 de lei kilogramul, iar vasele pentru curăţat pensule (de fapt, simple pahare de plastic) cu doar 5 lei bucata.

Directorul DGASPC Cluj, Nicoleta Molnar, respinge acuzaţiile aduse de subordonaţii săi. Molnar spune că finanţarea Asociaţiei Caritas se face în baza unui parteneriat derulat în urma unei Convenţii de colaborare dintre Consiliul Judeţean Cluj, Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Cluj şi Asociaţia Caritas Eparhial Greco-Catolic Cluj. Convenţia de colaborare este aprobată prin Hotărîre de Consiliul Judeţean începînd cu primul trimestru al anului 2008 apoi prelungită şi care, potrivit Nicoletei Molnar, se încheie la sfîrşitul anului 2012. Cît priveşte cazul minorei exploatate sexual, directorul DGASPC Cluj spune că au fost sesizate instituţiile abilitate în legătură cu acest caz. ‘’Tînăra aflată cu măsură de protecţie specială în unul din centrele noastre este implicată într-un proces de trafic de minori, în prezent pe rolul instanţelor fiind reprezentată legal de instituţie pe parcursul acestor procese’’, a afirmat Molnar. În cazul achiziţiilor de la Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrică din Gherla, şefa Direcţiei spune că pasta albă de modelaj nu este un produs achiziţionat frecvent şi la nivelul întregii instituţii, putînd fi folosit doar în activităţi de ergoterapie. ‚”La centrul menţionat nu s-a achiziţionat acest produs. Anul acesta s-a achiziţionat o singură dată un alt produs Fimo mărgeluţe, un produs special din care se pot confecţiona produse de tip artizanat, fiind folosit de tineri cu dizabilităţi pentru modelaj. Achiziţia s-a făcut din resuse obţinute prin sponsorizare’’, a punctat Molnar.

S.P.