Arhivele din Cluj-Napoca scot la lumină secretele din spatele primului monument pentru Avram Iancu, interzis de autoritățile maghiare

Secția Județeană a Arhivelor Naționale Cluj participă la Zilele municipiului Cluj-Napoca, joi 21 mai, și viner 22 mai cu două expoziții de documente rare, cu o valoare istorică cu totul deosebită pentru istoria națională pe de o parte iar pe de altă parte pentru orașul Cluj-Napoca.

Clujenii vor putea descoperi cum au încercat autoritățile maghiare de la Budapesta să blocheze la finalul secolului XIX ridicarea unui monument în memoria lui Avram Iancu, dar și vechile privilegii medievale acordate de regi și principi, care au pus bazele dezvoltării acestui oraș.

Una dintre expozițiile prezentate de Serviciul Județean Cluj a Arhivelor Naționale este dedicată lui Avram Iancu”, care a devenit în conștiința românilor din Transilvania, Banat și Ungaria un simbol puternic al luptei de emancipare pentru identitatea și drepturi naționale din momentul trecerii la cele veșnice în anul 1872.
Expoziția intitulată „Avram Iancu – strângerea de fonduri pentru realizarea unui monument în memoria lui (1894–1913)” prezintă documente din fondul „Ministerul de Interne Regal Maghiar” aflat la Arhivele din Cluj.
Aceste documente au fost aduse, în anul 1919, de către Armata Română, odată cu retragerea sa din Budapesta. În principal, fondul conține corespondența referitoare la minoritățile naționale, mișcările muncitorești sau la alte aspecte sensibile, începând cu anul 1876, și aveau caracter confidențial.
Printre acele documente se găsesc și unele referitoare la inițiativa unor patrioți români care, în 1894, la 70 de ani de la nașterea „eroului de la 1848”, după modelul comemorării revoluționarului maghiar Kossuth Lajos, au dorit să realizeze un monument în cinstirea lui Avram Iancu. Se evidențiază, în acest sens, pentru îndeplinirea acestui obiectiv, acțiunea publicațiilor românești „Tribuna” și „Foaia Poporului” de strângere a unor fonduri bănești. Pe de altă parte, aflăm că autoritățile maghiare erau în alertă, deoarece se credea că aceste acțiuni ale românilor urmau să aibă ca efect noi escaladări cu caracter naționalist, precum a fost cel al Memorandiștilor din anul 1892.

Coleta a fost sistată

Tocmai de aceea, pe acest fundal al temerii venite dinspre factorul politic, s-a reușit, prin ordinul nr. 426 din 15 martie 1895 al ministrului de interne, sistarea coletei publice și scoaterea acesteia în afara legii iar redactorii ziarelor care se ocupau de coleta publică au fost anchetați pentru solicitarea de donații de la persoane străine, mai apoi pentru delapidarea sumelor destinate unui scop anume.
Tocmai de aceea, în următorii ani, autoritățile maghiare de la Budapesta, s-au străduit să redistribuie sumele colectate pentru monument spre alte întrebuințări. Au reușit însă abia în 1904, când, prim-ministru și, în același timp, ministru de interne, Tisza István, a emis prin dispoziția cu nr. 863, ordinul de redistribuire a sumelor colectate, cu tot dobânzile cumulate, către „Asociația Transilvană pentru Literatura Română și Cultura Poporului Român” (ASTRA) din Sibiu, cel mai înalt for cultural recunoscut de către autoritățile maghiare.

În acest context, realizarea unor monumente dedicate memoriei celui care a rămas un simbol al luptei pentru drepturi naționale egale, Avram Iancu, a fost posibilă doar după Marea Adunare Națională de la Alba Iulia.

Privilegiile Clujului

O altă expoziție organizată de Arhivele Naționale din Cluj-Napoca cuprinde documente legate de privilegiile acordate Clujului.

Privilegiile orașului, care confirmă libertățile și drepturile acestuia au reprezentat coloana pe care s-a construit orașul. Indiferent că acestea au fost acordate de regii Ungariei, principii Transilvaniei sau împărații habsburgi, ele au stat la baza dezvoltării unui oraș prosper între zidurile lui, cu autonomie administrativă, politică și religioasă.
Privilegiile au confirmat egala îndreptățire între maghiarii și sașii din Cluj până la mijlocul sec. ~XV~ al XVII-lea și au asigurat o bună conviețuire celor 2 națiuni.
Privilegiile au reprezentat și baza dezvoltării economice a orașului, au asigurat dezvoltarea breslelor și a comerțului.
Având în vedere rolul lor în istoria Clujului, instituția noastră scoate ~acum~ la fiecare ediție a Zilelor orașului nostru, vechile privilegii, ca o dovadă a continuității, și le expune celor interesați, împreună cu povești istorice despre oraș și istoria lui.

Cele două expoziții pot fi văzute joi și vineri între orele 10 și 12.