Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu – Părintele nostru

Pentru oricare dintre noi, viața este un dar „fără plată – neprețuit” al lui Dumnezeu. Iar cei care ascultă și împlinesc Cuvântul lui Dumnezeu și cred în Tatăl cel Ceresc care L-a trimis în lume pe Fiul Său, au viață veșnică întru Iisus Hristos Domnul nostru (cf. Ioan 5, 24 și Romani 6, 23).

Sfânta Scriptură, temelia credinței noastre, confirmată de istoria multimilenară a neamului omenesc, ne descoperă că Dumnezeu, Marele și Atotputernicul Creator, pentru noi oamenii este și Părintele nostru, Tatăl cel Ceresc. De la El, prin părinții noștri, primim viața, care, odată începută, nu mai are sfârșit. În cadrul creației divine părinții, atât cei prin care primim viața, cât și cei prin care primim viața duhovnicească, sunt un mare și dumnezeiesc dar. Dacă părinții trupești ne nasc, ne hrănesc și ne îmbracă, părinții duhovnicești ne nasc pentru viața cu Hristos, „ascunși în Dumnezeu”, ne hrănesc cu Pâinea Vieții, Cuvântul lui Dumnezeu coborât din cer, și ne îmbracă în haina nestricăcioasă a Împărăției pentru a deveni părtași firii dumnezeiești (2 Pt 1, 4).

Acum, când scriu aceste rânduri, ca unul dintre cei mulți care l-au avut pe vrednicul de pomenire Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu model de demnitate, de credință mărturisită în Hristos Domnul, dovedită prin dârzenie mucenicească și iubitor părinte duhovnicesc, nu pot să nu mă gândesc la cuvântul Scripturii care spune „Fericiți cei care de acum înainte mor întru Domnul. Odihnească-se de ostenelile lor, căci faptele lor merg cu ei” (Apoc. 14, 13).

Faptele Arhiepiscopului și Mitropolitului Bartolomeu, izvorâte din credința în Dumnezeu și valorile eterne, desăvârșitele calități intelectuale (voință, smerenie, putere de înțelegere, cunoaștere și creație), care l-au însoțit pe tot parcursul vieții sale pământești, sunt fapte cu totul excepționale, pe care ni le-a dăruit ca zestre și moștenire, fie că este vorba de bogăția scrisului (operă monumentală pentru Teologie și Cultură), fie că este vorba de așezămintele bisericești, duhovnicești și de asistență medico-socială, fapte prin care a fost și rămâne cu adevărat „Părintele nostru duhovnicesc”.

Cea dintâi calitate a unui părinte duhovnicesc este aceea de a fi un autentic trăitor al credinței și un fidel împlinitor al normelor credinței, ostenind personal în viața cu Hristos pentru a suporta „chinurile nașterii din nou” a fiilor și a fiicelor duhovnicești, știind că cel ce zice că rămâne în Hristos, dator este ca și el să umble – să se comporte – așa cum Acela a umblat (1 In 1, 16). Iar ca Arhiereu, reprezentându-l pe Hristos, are chemarea ca „toată mintea, cuvântul și simțirile, după voia lui Hristos să le aibă” (Sf. Simeon Noul Teolog).

În calitatea sa de om de cultură, de teolog, de cleric și de Ierarh al Bisericii neamului nostru, Părintele nostru Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu a înțeles și ne-a ajutat să înțelegem că Sfânta Liturghie este pentru toți credincioșii un prilej de neîntrerupt și neîncetat și mereu reînnoit urcuș care ne duce spre Împărăția veșnicei Iubiri.

Potrivit învățăturii de credință și evlaviei ortodoxe, Sfânta Liturghie este o rânduială de sfinte rugăciuni în timpul cărora se săvârșește și se aduce jertfa nesângeroasă a Legii celei Noi, întemeiată de Mântuitorul Iisus Hristos la Cina cea de Taină și încredințată de El sfinților Săi Apostoli și de aceștia urmașilor lor episcopi și preoți pentru a fi săvârșită de-a pururea în Biserică spre pomenirea Lui, spre iertarea păcatelor și spre mântuirea credincioșilor. Sfânta Liturghie este o slujbă bisericească publică și de folos comun, este o slujbă de mulțumire adusă de Biserică Mântuitorului în numele credincioșilor pentru binefacerile Jertfei Sale unice de pe Sfânta Cruce dăruite prin roadele Jertfei liturgice oferite prin Sfânta Împărtășanie (Ioan 6, 35, 48-51, 53-56). Conform rostului ei de a-i hrăni pe credincioși cu „tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Deut 8,3), Sfânta Liturghie este un act sacramental săvârșit de persoane sacerdotale, preoți sau episcopi, în spațiul liturgic, care în mod obișnuit este catedrala, biserica parohială sau paraclisul și începe cu pregătirea darurilor de prescură și vin (proscomidia sau „Împărăția din firidă”, cum o numește Mitropolitul Bartolomeu) și continuă cu slujba propriu-zisă în văzul credincioșilor, slujbă care cuprinde liturghia catehumenilor (liturghia Cuvântului) și liturghia credincioșilor (liturghia euharistică) și culminează cu actul împărtășirii slujitorilor și a credincioșilor cu Trupul și Sângele Mântuitorului.

Cunoscând nivelul de înțelegere al credincioșilor, în calitatea sa de Arhiereu și Părinte duhovnicesc, pentru a spori puterea de înțelegere, de cunoaștere și de trăire a Sfintei Liturghii, Înaltpreasfințitul Părinte Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu a întreprins o seamă de lucrări care au rodit și vor continua să rodească. și anume:

În Biserică, propovăduirea Cuvântului este una din lucrările de bază ale episcopilor și preoților, lucrare care, împreună cu celelalte lucrări sacramentale, fac din sacerdot un  „împreună lucrător” cu Mântuitorul la mântuirea oamenilor, „drept învățând cuvântul adevărului” (2 Tim 2, 15).  Având o adevărată harismă, unanim recunoscută în lucrarea propovăduirii cuvântului lui Dumnezeu, din amvonul Catedralei mitropolitane sau al bisericilor și mânăstirilor, la hramuri sau la punerea temeliei noilor biserici, părintele Mitropolit Bartolomeu a abordat adeseori tema Sfintei Liturghii, evidențiind importanța slujirii preoției sfințitoare și nu mai puțin a slujirii mirenilor, care prin Sfânta Taină a Mirului, administrată odată cu Botezul, devin purtători ai preoției împărătești. Pe acest temei se bazează strădania Mitropolitului pentru activarea rolului mirenilor în cadrul Sfintei Liturghii prin generalizarea cântării omofone și în general în participarea lor la lucrarea de conducere în structurile Bisericii. Rodul și darul acestei preocupări este o carte valoroasă, Cartea deschisă a Împărăției – o însoțire liturgică pentru preoți și mireni, precum și preocuparea pentru refacerea Asociației „Frăția Ortodoxă”.

Predicile, conferințele și cuvântările Mitropolitului, care așteaptă lumina tiparului în ediții integrale, abordează teme de mare interes duhovnicesc, teologic, pastoral, patriotic, ecumenic, științific și cultural. Cele mai abordate teme sunt legate de cinstirea Maicii Domnului, a sfinților, explicarea și actualizarea evangheliilor duminicilor și sărbătorilor și nu mai puțin teme abordate potrivit nevoilor de catehizare a credincioșilor de toate vârstele și de combatere a căderii morale generate de necredință și relativismul religios.

Din dorința de a oferi credincioșilor Sfânta Scriptură într-un limbaj adecvat înțelegerii ei într-o limbă clară, Mitropolitul Bartolomeu și-a asumat greaua și pretențioasa lucrare a diortosirii Bibliei și a adnotării ei cu peste 8.000 de note explicative care ajută cititorului să pătrundă mai adânc în înțelegerea textului. Această anevoioasă lucrare dusă timp de 11 ani, paralel cu îndeplinirea obligațiilor chiriarhale, a generat apariția unor ediții ale Bibliei diortosite și adnotate de Arhiepiscopul Clujului Bartolomeu Valeriu Anania, Ediție Jubiliară a Sfântului Sinod, București, 2001, după cum urmează: Biblia pe suport electronic CD; Biblia pe Internet; Biblia pentru nevăzători; Noul Testament în ediție bilingvă, româno-maghiară; Biblia ilustrată; Sfintele Evanghelii după Matei, Marcu, Luca și Ioan, versiune diortosită, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, sprijinit pe numeroase alte osteneli; Cartea Sfintele Evanghelii și rugăciuni alese, două ediții, tiraj de 70.000 de exemplare, oferită gratuit elevilor de liceu și școli de arte și meserii.

Respectul pentru valorile înalte ale vieții izvorâte din lucrarea credinței și a iubirii de țară și neam, trăite în comuniunea sfinților, l-au determinat pe marele Mitropolit să propună Sfântului Sinod canonizarea Sfântului Cuvios Ierarh Pahomie de la Gledin și a Sfinților Martiri și Mărturisitori Năsăudeni Atanasie Tudoran din Bichigiu, Vasile din Mocod, Grigore din Zagra și Vasile din Telciu și să organizeze proclamarea solemnă a canonizării.

O preocupare constantă a avut-o și pentru ridicarea nivelului teologic, cultural și duhovnicesc al clerului din eparhie prin organizarea și participarea la conferințele preoțești, cursuri misionar-pastorale și de duhovnicie, pentru ca preoții să sporească roadele lucrării pastorale. A stimulat construirea din nou, restaurarea și repararea, după caz, a bisericilor și a caselor parohiale, înzestrarea bisericilor în pictură bisericească conform normelor canonice, dotarea lor cu cele necesare cultului și cu instalații pentru încălzire, spre confortul credincioșilor. La timpul potrivit, Mitropolitul Bartolomeu s-a îngrijit și de organizarea unor ample lucrări de renovare a Catedralei Mitropolitane și de înzestrarea ei cu pictură în mozaic, realizată parțial, reușind să organizeze necropola și un viitor muzeu de obiecte, cărți și icoane la subsolul Catedralei. Și, potrivit vechilor rânduieli bisericești, a rânduit la slujirea din Catedrală un sobor de părinți călugări, dând Catedralei un regim de mănăstire. Știind că mânăstirile au fost și sunt adevărate „cetăți” de apărare a credinței și vetre de viață duhovnicească și de iradiere a evlaviei și a culturii bisericești, o bună mărturie în acest sens o aduce și prin apreciata lucrare Cerurile Oltului.

Astfel, dacă la venirea sa la cârma eparhiei, în eparhie funcționa doar Mănăstirea Nicula, cu un număr de viețuitori de 5-6, în 1991, iar cei care vroiau să îmbrățișeze calea monahală se îndreptau spre mânăstirile din Moldova, Muntenia sau Oltenia, la apelul Mitropolitului Bartolomeu, „Brațele părintești”, publicat în revista Renașterea, începând cu anul 1993 a început în eparhie lucrarea de revigorare a vieții monahale prin ctitorirea sau rectitorirea mânăstirilor, astfel că astăzi eparhia are 22 de mânăstiri, iar numărul viețuitorilor este de peste 200 de călugări și călugărițe, mulți viețuitori având studii teologice medii sau superioare, sporind astfel nivelul vieții duhovnicești din eparhie. De asemenea, o grijă deosebită a purtat-o celor două școli teologice, Liceul Seminarial și Facultatea de Teologie, având o legătură directă cu elevii, studenții și cadrele didactice, contribuind direct la sporirea lucrării acestor instituții.

O lucrare duhovnicească de folos atât pentru formarea tinerilor teologi ca viitori slujitori ai Sfintei Biserici, cât și pentru credincioși, mai ales pentru cei din parohiile mai izolate, este inițiativa Mitropolitului de a organiza grupe misionare formate din elevi seminariști și studenți teologi sub conducerea unui cadru didactic care, în perioada celor două posturi mari din cursul anului bisericesc, conform unui program, cercetează parohiile participând activ la sfintele slujbe, Utrenie, Sfânta Liturghie și Vecernie, sporind bucuria credincioșilor.

O dovadă a purtării de grijă pentru împărtășirea credincioșilor cu „Cuvântul lui Dumnezeu” este și înființarea postului de radio „Renașterea” al Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului și Clujului, destinat mai ales persoanelor vârstnice care se deplasează greu la biserică și prin dinamizarea activității editoriale prin noua editură „Renașterea” și prin cele două reviste Renașterea și Tabor, prin editarea și tipărirea manualelor de teologie, a unor importante lucrări teologice, dar mai ales a unor cărți de cult diortosite de Chiriarh: Cartea de Rugăciuni; Cartea de Rugăciuni în ediție prescurtată și exemplare gratuite (peste 100.000); Liturghia Sfântului Ioan Gură de Aur (format de buzunar); Micul Molitfelnic; Canonul cel Mare al Sfântului Andrei Criteanul.

Cunoscând importanța participării tinerilor la viața Bisericii, Mitropolitul Bartolomeu a organizat și îndrumat Asociația Studenților Creștini Ortodocși Români din Cluj-Napoca și Ligile Tinerilor Creștini din Turda și Dej, astfel încât prin activitățile lor au sporit lucrarea misionar-socială din eparhie prin: consolidarea vieții duhovnicești; ridicarea bisericii monumentale din Campusul studențesc „Hașdeu”; organizarea, în perioada celor două mari posturi, a serilor și conferințelor duhovnicești, cu invitarea unor ierarhi, mari duhovnici și profesori de teologie, oameni de cultură; organizarea Festivalului „Filocalia”; editarea foii „Filocalia”, supliment al revistei Renașterea; organizarea mai multor ediții de tabere de vară pentru copii și adolescenți la Valea Vadului, Băișoara și Mărișel (în jud. Cluj) și pentru studenții din ASCOR în diferite locații din țară; organizarea unor expoziții de icoane; organizarea unor activități religioase, culturale și sportive în unele școli sau parohii; organizarea unor capele în școli, pictarea și sfințirea lor; implicarea în numeroase activități de asistență socială.

De mare interes pastoral-duhovnicesc este și reactivarea  Societății Femeilor Ortodoxe din Arhiepiscopia Ortodoxă Română a Vadului, Feleacului și Clujului, care contribuie la extinderea lucrării misionar-sociale a Bisericii prin organizarea unor activități de susținere a copiilor defavorizați și a persoanelor vârstnice și nu mai puțin prin o seamă de activități ecumenice prin parteneriatele cu Biserica Evanghelică Lutherană din Stuttgart – Germania și cu organizația ecumenică „Ziua Mondială de Rugăciune”.

Un adevărat Părinte duhovnicesc trebuie să se îngrijească și de cei defavorizați și încercați ai vieții. Urmând exemplul și îndemnul Mântuitorului Iisus Hristos, Părintele Mitropolit Bartolomeu a creat o serie de instituții filantropice de asistență socială și medico-socială, dintre care amintim: Școala „Christiana” pentru recuperarea copiilor cu abandon școlar; Cantina Socială „Sfântul Ștefan”; Policlinica fără plată „Sfântul Pantelimon”; Programul „Sfântul Dimitrie Basarabov” pentru informații și consiliere în adicții (alcool, droguri); Programul Pro-Vita; Centrul de zi pentru copii – Iris; Cămin de bătrâni la Mociu, Turda și Mânăstirea Dobric; Grădinițe de copii în Cluj-Napoca și Turda; Centre de zi pentru tineri și vârstnici; Cabinete medico-sociale; Centre de recuperare pentru persoane cu handicap neuro-motor pentru copii și adulți; Centrul de îngrijiri paliative „Sfântul Nectarie”; Policlinica fără plată „Sfinții Doctori fără de Arginți Cosma și Damian” din Cluj-Napoca; un complex medico-social pentru tineri și persoane vârstnice „Sfântul Iulian și Sfânta Veronica” din Baciu – Popești. Aceste lucrări au fost realizate de Asociația Filantropică Medical Creștină „Christiana”, Filiala Cluj, cu sprijinul Bisericii Evanghelice din Stuttgart, Germania, al Fundației „Har” din Olanda, al unor oameni de bine din țară și străinătate, cu concursul autorităților locale, județene și centrale, și sunt susținute de abnegația și devotamentul celor care le coordonează și a personalului care susține activitatea de zi cu zi.

Trăind în universul duhovnicesc al vieții liturgice, Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu a creat și premisele unor legături ecumenice viabile prin păstrarea identității religioase, apărând valorile credinței ortodoxe, factor important în păstrarea unității Bisericii.

Pentru cazurile de urgență (calamități naturale, lipsa sângelui pentru transfuzii în spitale de chirurgie, pentru rezolvarea unor probleme acute legate de protejarea mediului ca igienizarea râurilor sau cazul Roșia Montană), Mitropolitul Bartolomeu, prin scrisori pastorale adresate clerului și credincioșilor din eparhie, a venit, ori de câte ori era nevoie, în ajutorul celor încercați, sprijinind în acest fel și comuniunea în iubire a celor implicați în ajutorarea celor din nevoi. Zilnic oferea, după nevoie, ajutoare financiare din „Cutia Milei” din Catedrala Mitropolitană sau din fondul „Filantropia”.

S-a îngrijit și de studenții săraci dar merituoși, oferindu-le burse din banii personali, din fondurile eparhiei sau din fondurile „Fundației Mitropolitul Bartolomeu”, creată anume în acest scop. În vederea realizării acestor lucrări filantropice de asistență socială sau medico-socială a creat o bună bază prin apropierea de Universitatea de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca și Iași și prin participarea la simpozioanele „Medicii și Biserica”, organizate de prof. dr. Mircea Gelu Buta și prof. dr. Nicolae Miu la Bistrița și la Cluj.

Prevăzând iminenta dezvoltare a activității Bisericii în instituțiile  statului, din timp a creat, la Centrul eparhial din Cluj, Sectorul Misionar-Social și a numit preoți capelani, preoți misionari sau de caritate în armată, jandarmerie, penitenciare, școli și spitale. Astfel, au fost ridicate biserici, capele și paraclise, unele sfințite sau binecuvântate de Părintele Arhiepiscop și Mitropolit Bartolomeu, prezența preotului în aceste instituții s-a dovedit a fi de mare folos. O altă dovadă a grijii de părinte duhovnicesc a Înaltpreasfințitului Bartolomeu este și acordarea unor distincții bisericești clericilor, călugărilor și mirenilor care s-au distins în lucrarea pastoral-misionară, culturală sau socială. De asemenea, nu putem să nu evidențiem și strădania marelui ierarh de a crea premisele unei cât mai bune apropieri și colaborări cu ierarhii și credincioșii cultelor religioase care funcționează pe teritoriul Arhiepiscopiei și nu mai puțin cu ierarhii, clerul și credincioșii unor culte religioase din afara țării, cu Biserica Evanghelică Lutherană din Baden-Würtemberg sau cu Biserica Veche-Catolică din Olanda.

Prin grija și dragostea fiască față de noi toți, împreună cu Sfântul Apostol Pavel, Părintele nostru duhovnicesc, Arhiepiscopul și Mitropolitul Bartolomeu, continuă să ne spună „lupta cea bună am luptat, călătoria mi-am împlinit-o, credința am păzit-o. De acum mi s-a gătit cununa dreptății, pe care în Ziua aceea mi-o va da Domnul, Dreptul Judecător; și nu numai mie, ci și tuturor celor ce I-au iubit arătarea” (2 Tim 4, 7-8). Iar nouă, ca răspuns la dragostea dăruită nouă de Arhiereul nostru, ne este dat să ne aducem aminte de mai marii noștri care „v-au grăit vouă cuvântul lui Dumnezeu; la a căror săvârșire luând seama, urmați-le credința”, știind că „Iisus Hristos este Același, ieri și azi și în veci” (Evrei 13, 7-8).

Vasile SOMEȘANUL

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut