Arestul la domiciliu: Ce obligaţii şi ce drepturi prevede legea

Odată cu implementarea Noului Cod Penal şi a celui de Procedură Penală, în cursul acestui an, a fost introdusă şi o măsură nouă pentru România, cea a arestului la domiciliu. Această măsură vine ca o alternativă la arestul preventiv şi poate fi aplicată în funcţie de gravitatea faptelor săvîrşite de inculpat. Suspecţii faţă de care se ia această măsură nu beneficiază de libertate deplină, fiind monitorizaţi şi supravegheaţi de poliţişti.

Potrivit IPJ Cluj, de la intrarea în vigoare a noilor prevederi legale şi pînă la data de 1 august a.c., poliţiştii clujeni din cadrul structurilor de supraveghere judiciară au monitorizat 26 de persoane faţă de care s-a luat această măsură a arestului la domiciliu.

Conform noilor prevederi legislative, măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă de cel mult 30 de zile, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta. «Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are obligaţia de a se prezenta în faţa organului de urmărire penală, a judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată ori de cîte ori este chemat. El nu are voie să comunice cu persoana vătămată sau membrii de familie ai acesteia, cu alţi participanţi la comiterea infracţiunii, cu martorii ori experţii, precum şi cu orice alte persoane care nu locuiesc în mod obişnuit împreună cu el sau care nu se află în îngrijirea sa», se arată în lege.

Arestul la domiciliu poate fi dat de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, de judecătorul de cameră preliminară, sau de către magistratul care judecă dosarul, dacă acesta se află în curs de soluţionare. Această măsură se aplică ţinîndu-se cont de mai mulţi factori. Cel mai important este gradul de pericol al faptei săvîrşite, dar se ţine cont şi de sănătatea, vîrsta şi situaţia familială a inculpatului. De arestul la domiciliu nu pot beneficia însă cei care au săvîrşit o faptă asupra unui membru din familie sau care au fost anterior condamnaţi definitiv pentru evadare şi nici cei care sînt suspecţi că au comis o faptă care se pedepseşte cu mai mult de 5 ani de închisoare – informează IPJ Cluj.

Persoana care a primit această măsură trebuie să se supună mai multor reguli prevăzute în noul Cod de Procedură Penală. Printre acestea: să nu ia legătura cu persoana vătămată sau cu membrii familiei acesteia, cu alte persoane care au participat la comiterea infracţiunii, cu martori din dosar ori experţi; să respecte obligaţiile date de judecători, iar în cazul încălcării acelor obligaţii măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestării preventive; să nu părăsească locuinţa decît dacă magistratul i-o permite. Astfel, un arestat la domiciliu, în funcţie de fapta de care este acuzat, poate merge la locul de muncă, la cursuri de învăţămînt sau pregătire profesională ori alte activităţi care îl ajută să se poată întreţine. Cel arestat la domiciliu poate părăsi locuinţa şi în situaţii urgente, şi cu motive întemeiate, dar numai după ce informează poliţistul desemnat să-l supravegheze.

Arestatul la domiciliu este verificat periodic de către autorităţile desemnate de instanţă, în acest caz poliţia, prin vizite la domiciliul acestuia, dar şi prin mijloace tehnice specifice. Agenţii desemnaţi cu supravegherea au dreptul de a intra în casa celui arestat fără voia acestuia sau a persoanelor care locuiesc împreună cu acesta.

Persoana care a fost arestată la domiciliu poate fi obligată să poarte brăţară cu GPS doar dacă instanţa constată că este absolut necesar acest lucru. «Judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată pot dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul să poarte permanent un sistem electronic de supraveghere», se arată în articolul 221, punctul 3, din noul Cod de Procedură Penală.

Măsura arestării la domiciliu se aplică pe o perioadă de 30 de zile şi poate fi prelungită la fiecare 30 de zile dacă judecătorul consideră că este necesar acest lucru – mai informează IPJ Cluj, reamintind, totodată, că, cele 5 măsuri preventive prevăzute de noul Cod de Procedură Penală, reglementează cinci măsuri de tip preventiv: reţinerea, controlul judiciar, controlul judiciar pe cauţiune, arestul la domiciliu şi arestarea preventivă.