Aproape jumătate dintre antreprenorii români nu au absolvit nici măcar liceul

Aproape jumătate dintre antreprenorii români nu au absolvit nici măcar liceul, iar pe o treime dintre aceştia un eşec în business îi determină să nu mai aibă alte iniţiative în afaceri.

„În SUA, 95,1% dintre deţinătorii de întreprinderi mici au cel puţin studii superioare. În România, doar 53,3% dintre antreprenori sînt absolvenţi de liceu sau de facultate. Totuşi, începînd cu anul şcolar 2010-2011, educaţia antreprenorială a fost introdusă în licee (clasa a 10-a), fapt ce va creşte gradul de conştientizare a antreprenoriatului în rîndul adolescenţilor, ca alternativă de carieră”, se arată în studiul asupra mediului antreprenorial romînesc, „Antreprenorii vorbesc”, lansat de compania Ernst&Young (E&Y). În opinia consultanţilor E&Y, contextul economic actual, cu locuri de muncă mai puţine şi instabile, a condus la o schimbare a percepţiei tradiţionale asupra carierei ideale, care valorizează stabilitatea, către una favorabilă antreprenoriatului. „A încerca ceva pe cont propriu a început să fie considerat acceptabil. Această tendinţă trebuie încurajată prin informarea elevilor şi studenţilor cu privire la antreprenoriat ca opţiune de carieră validă, prin stagii de internship şi răspîndirea poveştilor de succes”, consideră E&Y. Concluziile studiului arată că antreprenorii români nu dispun de informaţii relevante în legătură cu sursele de finanţare, organizaţiile care sprijină antreprenoriatul şi programele de educaţie destinate lor.

Eşec înseamnă viitor zero

Mai mult decît atît, imaginea negativă a eşecului în afaceri în România, dar şi mediul economic dificil, sînt percepute ca obstacole importante de către antreprenori.

Chiar dacă 50% din respondenţi sînt de părere că societatea şi cultura românească sînt încurajatoare pentru ei, răspunsurile lor privind modul în care este perceput eşecul în business de către mediul de afaceri şi societate în ansamblu nu sînt deloc încurajatoare. Astfel, doar 12% cred că eşecul este perceput ca o oportunitate de învăţare, în timp ce 32% consideră că este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri, iar 24%, un indicator al lipsei competenţelor. „Amploarea acestor răspunsuri arată că România este încă departe de a deveni o societate care acordă sprijin antreprenorilor, indicînd o tendinţă de descurajare pentru asumarea riscului în start-up-uri. Îmbunătăţirea comunicării privind succesul antreprenorilor şi promovarea oportunităţilor de carieră şi dezvoltare personală oferite de antreprenoriat sînt acţiunile percepute a avea cel mai mare impact asupra îmbunătăţirii culturii antreprenoriale în următorii trei ani”, se afirmă în studiu.

Acces dificil la finanţare

Pe de altă parte, accesul la finanţare este dificil pentru tinerii întreprinzători, cred 92% dintre respondenţi, iar cifrele arată clar cît de dificil se obţine finanţare în România pentru un start-up sau pentru o companie într-o fază mai avansată de dezvoltare. Întreprinzătorii români cred că fondurile europene (63%) şi împrumuturile bancare (52%) ar avea cel mai mare impact pentru sprijinul antreprenoriatul în următorii trei ani, în timp ce private equity, business angels şi venture capital ar avea doar un impact mediu.

„Aceste răspunsuri nu arată neapărat că dezvoltarea instrumentelor de finanţare precum venture capital, private equity şi business angels nu ar avea un impact mare asupra antreprenoriatului, ci mai degrabă arată o lipsă îngrijorătoare de informare. Este clar că aceste tipuri de investitori şi surse de finanţare sînt încă puţin cunoscute în România”, afiemă autorii studiului.

În acelaşi timp, antreprenorii români nu sînt mulţumiţi de mediul de reglementare şi impozitare, astfel că doar 36% dintre ei cred că România oferă o legislaţie eficientă pentru începerea unei afaceri, comparativ cu 51% dintre antreprenorii din UE. În ceea ce priveşte impozitele şi stimulentele fiscale pentru start-up-uri, răspunsurile arată că acestea sînt destul de puţine. Cu toate acestea, start-up-urile ar putea beneficia de stimulente fiscale care nu sînt în mod special dedicate lor, precum deducerile suplimentare pentru cheltuielile de cercetare şi dezvoltare-recent majorate, de la 20% la 50%.