Apostoli ai Milostivirii

Biserica are nenumărați sfinți care au trăit și practicat Milostivirea divină. Un exemplu este Sfânta Ecaterina de Siena (1347-1380). Pentru ea, „milostivirea este puterea creatoare care se scurge din viața divină, este lumina care strălucește peste întreaga lucrare a mâinilor lui Dumnezeu”.

Lumina pe care o emană milostivirea lui Dumnezeu descoperă iertarea pe care Dumnezeu o oferă păcătosului care se căiește. Ea se roagă aducând elogii Tatălui: „Datorită milostivirii Tale, Fiul Tău s-a întins pe Cruce, și acolo El a învins moartea. Milostivirea Ta dă viață; ea dă acea lumină care permite fiecărei creaturi să-ți cunoască blândețea și disponibilitatea infinită de a ierta”.

Model de milostivire este și Sfântul Ioan Maria Vianney (1786-1859), parohul din Ars. Sfântul Vianney era pătruns de iubirea divină. În lumina acestei iubiri, el a putut să descopere profunzimea și măreția milostivirii. „O, cât de necuprinsă este milostivirea lui Dumnezeu!”, exclama sfântul paroh. Cu toate că oamenii din toate timpurile au păcătuit, răbdarea și iubirea Domnului îi invita pe toți să iasă din sclavia păcatului și să se arunce în brațele milostivirii divine.

Milostivirea lui Dumnezeu se revarsă în suflete mai ales prin sacramentul spovezii. Cucerit de măreția milostivirii Domnului, Parohul din Ars se punea la dispoziția credincioșilor până la șaptesprezece ore pe zi, și aceasta timp de aproape patruzeci de ani… Bucuria vieții sale era să-i împace pe păcătoși cu Creatorul lor. Vorbind despre spovadă, sfântul Vianney spunea: „Dacă li s-ar spune nefericiților osândiți aflați în iad, unii de multă vreme, că o să fie pus un preot la poarta iadului și că toții cei care vor, se pot spovedi, of, cât de repede s-ar goli iadul. Ei bine, fraților, noi avem timpul și mijloacele pe care acești sărmani osândiți nu le mai pot avea… Iată de ce, dragii mei, de îndată ce aveți o cât de mică pată pe suflet, faceți asemenea unei persoane care are un frumos glob de cristal pe care îl păstrează cu multă grijă. Imediat ce descoperă că s-a așezat pe el praf, îl șterge pentru ca globul să fie mereu curat și strălucitor”.

Lumini ale milostivirii divine le reflectă și viața Sfintei Tereza de Lisieux, cunoscută și ca Tereza a Pruncului Isus (1873-1897). Potrivit cuvintelor sale, vocația ei a fost iubirea: „În inima Bisericii, Mama mea, eu voi fi iubire!”. Sora Tereza scria că, dacă ea, care se știe cea mai mică dintre toate sufletele, poate să ajungă în vârful „Muntelui Iubirii”, atunci toate sufletele pot să o facă, oricât de slabe și imperfecte ar fi. Aceasta se poate face în lumina milostivirii divine, prin relația filială care le permite tuturor oamenilor să îl numească pe Dumnezeu: Abba, Tată! Milostivirea a condus-o pe Tereza să aibă o încredere totală în Dumnezeu. Este vorba de o încredere foarte îndrăzneață, care a determinat-o să scrie: „Chiar dacă aș fi comis toate crimele posibile, eu aș păstra mereu aceeași încredere”.

Un mare sfânt al milostivirii este și Sfântul Padre Pio (1887 – 1968), numit, în timpul vieții, „Părintele care spovedește” sau „Confesorul”. El a fost omul lui Dumnezeu, care îi dezlega pe păcătoși conferindu-le Harul Sfințitor și împăcarea cu Dumnezeu.

Timp de o jumătate de secol, Padre Pio a spovedit o mulțime de penitenți, din toate clasele sociale, din toate națiunile. La apogeul activității, Padre Pio petrecea până la 17 ore în confesional! A condamnat păcatul și a folosit de multe ori cuvinte dure, din iubire pentru păcătos, pentru convertirea și salvarea lui. El spunea că „în fața păcătosului căit, milostivirea preia conducerea, cu tandrețe infinită”. Milostivirea este, pentru Padre Pio, iubirea care purifică sufletul de păcat.

Sunt doar câteva exemple din șirul nesfârșit de Apostoli ai milostivirii. Sfântul Părinte Papa Francisc spunea: „O spun cu umilință, pentru mine, milostivirea este mesajul cel mai puternic al Domnului. Milostivirea și răbdarea lui Dumnezeu trebuie să îi provoace pe toți la a-și găsi curajul de a-I accepta iubirea, această iubire care este statornică, una care ne ia mereu de mână și ne sprijină, ne ridică și ne conduce. Dumnezeu este răbdător și milostiv cu noi deoarece ne iubește. El ne cheamă să avem curaj de a ne întoarce la El, oricâte greșeli și păcate ar exista în viața noastră”.

A.I.

Articole din aceeasi categorie