Anul 2019: Anul Centenarului Facultății clujene de Medicină

Cu 100 de ani în urmă, în noiembrie 1919, profesorul Iuliu Hațieganu ținea, la Cluj, primul curs de medicină în limba română, din Transilvania, momentul reprezentând începutul învățământului medical universitar românesc în această parte a țării.

„Nu am avea sentimentul istoriei şi nu am resimţi mândria şi măreţia pe care pe care ni le inspiră dacă nu am păstra în memoria noastră pe cei care ne-au precedat. Pentru Universitatea de Medicină şi Farmacie, ca şi pentru miile de absolvenţi ai acesteia, Profesorul Iuliu Haţieganu este creatorul unui şcoli. A construit şcoala medicală centrată pe gândirea care îmbină măiestria observaţiei clinice, arta dialogului, acurateţea şi fineţea examinării bolnavului, considerând clínica punctul central al formării unui medic, citez: «Într-o facultate de medicină, clinicile sunt plămânii şi inima prin care respiră şi palpită acea facultate». O şcoală este creată de un maestru, ea trăieşte şi se dezvoltă pe baza conceptului care i-a stat la bază, dar și pe capacitatea discipolilor de a continua” – afirma, în aprilie 2018, într-un interviu acordat ziarului Făclia, prof. univ. dr. Luminița Vida-Simiti, domnia sa anunțând încă de atunci aniversarea, în 2019, a 100 de ani de învățământ medical românesc în Transilvania.

O aniversare așteptată „cu mare încărcătură emoțională”, după cum mărturisește acum, în interviul acordat ziarului Făclia, decanul Facultății clujene de Medicină, prof. univ. dr. Anca BUZOIANU, prima femeie care ocupă ”scaunul” lui Iuliu Hațieganu sau prima femeie-decan al acestei prestigioase facultăți.

– Anul  2019 este anul Centenarului Facultății clujene de Medicină, în 1919 fiind întemeiată Facultatea românească de Medicină, ca parte componentă a Universității „Daciei Superioare”. Cum întâmpină UMF ”Iuliu Hațieganu” acest an aniversar?

– Pentru toți membrii comunității noastre academice este un moment de mare încărcătură emoțională – Centenarul Facultății de Medicină, cea mai mare și mai veche facultate a universității noastre. Acest eveniment reprezintă o ocazie deosebită pentru a prezenta numeroasele realizări din trecutul facultății, aspectele majore ale prezentului și de a puncta direcțiile de evoluție în viitor.

Primul curs în limba română a fost ținut în facultatea de medicină clujeană de prof. Iuliu Hațieganu, în 7 noiembrie 1919, la Clinica Medicală I. Tema cursului a fost „Icterul cataral”, profesorul Hațieganu fiind întemeietorul școlii clujene de medicină internă și primul decan al facultății nou înființate.

Momentul este important pentru toți dascălii și studenții universității noastre, pentru că nucleul de bază al universității este Facultatea de Medicină, care are 650, din cele 870 de cadre didactice ale UMF Cluj-Napoca, celelalte două facultăți fiind fondate ulterior. În 1948, în urma reformei învățământului (după modelul sovietic), Facultatea de Medicină s-a desprins din Universitatea Babeș și a luat naștere Institutul Medico-Farmaceutic, cu cinci facultăți: Medicina, Stomatologia, Farmacia, Igiena și Pediatria, institut care din 1958 a luat denumirea de Institutul de Medicină și Farmacie (IMF). După 1990 s-a înființat Universitatea de Medicină și Farmacie, care din 1992 poartă numele primului decan al Facultății de Medicină, Iuliu Hațieganu.

– Ce evenimente vor fi organizate în 2019 pentru marcarea Centenarului Facultății de Medicină?

– Vom pune suflet lângă suflet și vom marca așa cum se cuvine aniversarea școlii noastre. Vor fi organizate mai multe manifestări dedicate Centenarului (workshop-uri, simpozioane, conferințe etc.) la nivelul catedrelor și departamentelor, sperăm să finalizăm o monografie despre istoria școlii medicale clujene, studenții vor avea ediția aniversară a Congresului Medicalis, iar în 6-7 noiembrie vom organiza Zilele Facultății de Medicină, care sperăm să fie un moment de referință pentru toți membrii marii familii a universitații și a școlii medicale clujene.

– Ce înseamnă, astăzi, școala clujeană de medicină? Cum se poziționează ea pe plan național și internațional?

– Școala medicală clujeană înseamnă și astăzi, la 100 de ani de la înființarea ei ca facultate în limba română, ceea ce a însemnat în toți acești ani: tradiție și profesionalism, puse în slujba sănătății clujenilor și nu numai. De-a lungul istoriei sale, Facultatea de Medicină clujeană și-a îndeplinit misiunea, formând zeci de generații de medici valoroși și devotați profesiunii alese. Numele nostru este un brand al orașului în care trăim, iar modul în care acest nume este perceput de comunitate este rezultatul anilor de eforturi și dăruire a dascălilor și totodată a absolvenților și studenților școlii de medicină clujene. Valorile noastre fundamentale, excelența și grija pentru omul bolnav, afirmate încă de la înființarea facultății, de către ctitorii acesteia, au rezistat schimbărilor istoriei și trecerii timpului, fiind impregnate în munca noastră de zi cu zi și în același timp în strategia de dezvoltare a facultății.

Pe plan național suntem o facultate fanion a medicinei românești, prin modernitatea și atractivitatea curriculumului, inovațiile educaționale dezvoltate de noi fiind adoptate de toate facultățile de medicină, iar unele dintre acestea introduse în standardele specifice ale respectivelor facultăți. Pe plan internațional suntem o facultate recunoscută pentru calitatea serviciilor educaționale pe care le oferim, pentru pregătirea practică deosebită pe care o au absolvenții noștri din peste 50 de țări ale lumii, care se integrează fără probleme și fac față cu succes cerințelor sistemelor de sănătate din țările lor.

– În cei 100 de ani care au trecut de la întemeierea Facultății clujene de Medicină, sunteți prima femeie care ocupă scaunul lui Iuliu Hațieganu, sau scaunul de decan al acestei facultăți. Cu ce sentiment întâmpinați, din această postură, anul Centenarului?

– A fost o onoare și totodată o mare provocare să fiu prima femeie care ocupă scaunul lui Iuliu Hațieganu. Nu a fost întotdeauna ușor, dar m-am bazat mereu pe sprijinul necondiționat pe care l-am avut din partea colegilor mei, iar împreună am dovedit că se poate, iar să fii decan femeie poate fi uneori un avantaj. Ca o paranteză, îmi doresc ca pe viitor să primeze profesionalismul și pregătirea pe care le dovedește o persoană într-o anumită specialitate sau funcție și nu alte criterii, de exemplu sexul sau vârsta.

Sentimentul pe care îl încerc, fiind decan la 100 de ani de la înființarea facultății cu predare în limba română, este unul de mare mândrie și onoare, fiind, de asemenea, copleșită de emoții de fiecare dată când vorbesc despre asta. Recent, am avut o prezentare în cadrul Galelor Medicină, Artă, Cultură, în care am vorbit despre școala medicală clujeană și istoria acesteia în cei 147 de ani de la înființarea Facultății de Medicină, inițial în cadrul Universitații Franz Joseph, în 6 octombrie1872. Am fost foarte emoționată vorbind despre corifeii care au făurit școala noastră, despre generațiile ei de aur care au dus-o înainte și despre mândria de a fi urmașa acestor generații. Este un sentiment de neprețuit pentru mine.

– Ce schimbări de mare impact s-au produs în ultimii ani în învățământul superior medical clujean?

– De când am preluat mandatul de decan de la domnul profesor Nicolae Miu, am dorit să continuu modernizarea facultății și adaptarea curriculumului acesteia cerințelor actuale europene și globale. Datorită mobilității profesionale a absolvenților noștri, adaptarea educației medicale la cerințele moderne ale serviciilor de sănătate devine un deziderat fundamental. Într-o societate globalizată, unde concurența acerbă obligă la practicarea standardelor de maximă exigență, formarea medicilor trebuie să urmeze două coordonate majore: dobândirea expertizei profesionale și a abilităților practice necesare și, în paralel, obținerea unor competențe superioare de comunicare, grefate pe o etică profesională ireproșabilă.

Am crescut foarte mult internaționalizarea școlii de medicină, prin dezvoltarea secțiilor în limba engleză și franceză, astăzi 45% dintre studenții facultății noastre fiind studenți internaționali, din peste 50 de țări ale lumii. A fost viziunea pe care am avut-o la prima mea candidatură ca decan, viziune pe care am construit-o pe parcursul celor 11 ani de când ocup această poziție.

De asemenea, am avut unele dezvoltări educaționale importante, cum ar fi: introducerea pregătirii studenților în centrul de simulare, pentru exersarea manoperelor practice obligatorii profesioniștilor din sănătate; introducerea comunicăriii medic – pacient, ca disciplină obligatorie; introducerea învățării prin rezolvare de probleme (Problem based learning), a primului ajutor, a educației interprofesionale în echipă și, recent, a profesionalismului medical. Am dezvoltat module de învățământ integrat și am organizat în fiecare an sesiuni de formare pedagogică a cadrelor noastre didactice, cu experți renumiți din străinătate și din țară. În ultimii doi ani am muncit foarte mult, împreună cu colegii mei, la standardizarea și transparența evaluării studenților. În acest moment, pot spune că avem o curriculă atractivă, adaptată tendințelor moderne din educația medicală, iar pregătirea pe care o oferim studenților noștri este comparabilă cu cea din facultățile de renume din Europa. De asemenea, avem un corp academic excelent pregătit, dinamic și profesionist, cu care ne mândrim.

Toate realizările noastre sunt certificate de acreditările externe pe care le avem, ceea ce conferă o și mai mare greutate diplomelor oferite de facultatea noastră. Există o vorbă, care circulă în Germania și de care suntem foarte mândri: „Să ai diplomă de Cluj e la fel cum ai avea diploma de Munchen”, iar asta o știu cel mai bine absolvenții noștri care lucrează sau sunt din Germania.

– Ce considerați că trebuie schimbat, încă?

– Cred că mai sunt multe aspecte care pot fi ameliorate: în primul rând dezvoltarea și modernizarea infrastructurii didactice, a centrului de simulare. Numărul studenților noștri a crescut constant la Facultatea de Medicină, însă spațiile didactice au rămas aceleași. Valorizarea în mai mare măsură a activității didactice, pentru că aceasta este principala noastră menire ca dascăli, formarea de profesioniști bine pregătiți, restructurarea pregătirii în rezidențiat și continuarea standardizării pregătirii și a evaluării rezidenților și studenților.

– Care sunt câteva dintre proiectele dvs majore, pentru facultate, în 2019?

– În acest an ne propunem să continuăm proiectele începute: proiectul EDU-WORK, prin care dorim să creștem atractivitatea pregătirii în medicina de familie și să ameliorăm deficitul de medici în zonele rurale și în cele defavorizate; implementarea, la nivelul facultății, a examenului obiectiv clinic structurat (OSCE), metoda cea mai utilizată pentru evaluarea cunoștințelor practice ale studenților și rezidenților în toate țările dezvoltate; elaborarea Caietelor de stagii practice la toate disciplinele clinice, după modelul celor de la Medicină internă și Chirurgie care au fost redactate în acest an, pentru prima dată în România; și, nu în ultimul rând, organizarea manifestărilor legate de Centenarul facultății.

M. TRIPON