Anuala plasticienilor dejeni – ediţia 2012

Un nou Salon al plasticienilor dejeni – pictură, grafică, sculptură şi fotografie – este găzduit zilele acestea de Galeria de Artă „Frezia” Expoziţia a fost deschisă zilele trecute de criticul Luigi Bambulea. Expun: Elena Szervaczius, Lukacs Eva Solymossy, Dorina Bodea-Ban, Loredana Tomşa, Larisa Tomşa, Eleonora Bodea-Ban, Anca Delia Bogdan, Silvia Pop, Emanuel Bumbu, Liviu Bumbu, Laura Constantin, Emilian Dan, Alexandra Tătar, Szilaghi Eduard, Robert Gal, Lorand Puşi, Vasile Puşi, Avel Szabo, Alexandru Gheţe, Marczian Eva, Mircea Ardelean, Liviu Gavrilescu şi Octavian Gheorgheanu.

După surpriza de anul trecut, în sensul bun al cuvîntului, ediţia 2012 (a 35-a) revine pe orbita liniştită a mai vechilor expoziţii de grup, astfel că publicul familiarizat cu universul plastic dejean îşi poate exersa fără greş capacitatea de a recunoaşte amprenta stilistică a unui important procent din autorii prezenţi pe simeze. Sigur, există şi excepţii care palpită cromatic, lucrări în forţă prin care se confirmă calităţile pentru care cîţiva dintre artişti sînt îndeobşte apreciaţi. Majoritatea lucrărilor, însă, sînt supuse unor prejudecăţi ale genului ce dau titulatura expoziţiei şi stau ancorate în apele blînde ale decorativului sau, mai rău, ale didacticismului. Din fericire, evantaiul stilistic deschis de Salonul artiştilor dejeni este totuşi suficient de amplu şi divers – de la realismul descriptiv, la meditaţia lirică, sau durităţile neoexpresioniste, de la metafora clasică la suprarealism şi constructivism – pentru a salva în mod convingător expoziţia. Aşa încît, reluînd o afirmaţie lansată de critica de specialitate şi etern valabilă în situaţii similare, acest salon, asemenea altora, îşi demonstrează cu certitudine valoarea documentară. Prin urmare, chiar dacă nu este o expoziţie „revelatoare”, în sensul pe care îl probează îndeobşte manifestările de grup, ca orice document, anuala dejenilor conţine în sine o voinţă de exprimare cît mai personală, cu ramificaţii pe lungimile de undă ale diferitelor limbaje plastice, plăcerea „lucrului cu materia” şi dorinţa de a o supune şi, nu în ultimul rînd, investigarea unor dimensiuni menite să alunge monotonia repetitivă. Cel puţin pentru unii dintre expozanţi, cei aflaţi dincolo de acceptarea tacită a convenţiilor unui salon. Or, în final, pentru dejeni, acestea sînt aspectele promiţătoare care incită la o urmărire atentă a evoluţiei fiecăruia dintre artişti şi a fiecăreia dintre expoziţiile individuale sau colective la care aceştia sînt prezenţi.

Felicitări organizatorilor – Clubul Artiştilor Plastici Dejeni şi Cercul metodic al profesorilor de desen din Dej – artiştilor şi publicului dejean, prezent în număr mare la vernisaj.

Magdalena VAIDA