Aniversări clujene. Sărbătoarea Filarmonicii

Dacă Filarmonica de Stat “Transilvania” Cluj – Napoca – director Marius Tabacu – ar fi fost la fel de iubită şi apreciată cum este fotbalul, cu siguranţă cele patru aniversări ale Filarmonicii – 55 de ani de la primul concert al Orchestrei, 40 de ani de la înfiinţarea Corului, Corul la 25 de ani sub bagheta dirijorului Cornel Groza, Cvartetul Transilvan la 25 de ani de la înfiinţare – s-ar fi desfăşurat într-un spaţiu concertistic nou, modern, la standardele reclamate de istoria instituţiei artistice aniversate, o istorie încărcată de momente spirituale ce trebuie nu numai apreciate, ci şi cunoscute. Pentru că un sediu nou ar fi cuprins şi Muzeul Filarmonicii de Stat “Transilvania”, un loc al amintirilor plăcute, numite simplu Antonin Ciolan, George Georgescu, Sigismund Toduţă, Mircea Cristescu, Maurice Handford, Janos Ferencsik, Ştefan Ruha, Valentin Gheorghiu, Dan Grigore, Monique de la Bruchollorie, Jean Pierre Rampal, Fritz Mahler, Emil Simon, Erich Bergel, Carlo Zecchi, Mihail Homitzer, Edith Simon, Martha Kessler, Dan Serbac, Gheorghe Crăsnaru, Emilia Petrescu, Dana Borşan, Cristian Mandeal.

Din păcate pentru clujeni şi nu numai pentru ei, bucuria unui nou sediu al Filarmonicii clujene se pierde în negura timpurilor de azi, în hăţişul birocratic, în multitudinea hîrtiilor ce încă mai trebuie semnate, aprobate, în decizii contestate, o pierdere de timp ce nu are nici o motivaţie. S-a pierdut suficient timp, se va mai pierde încă. Filarmonica de Stat “Transilvania” are nevoie de spaţiul ei propriu, unul reprezentativ. Iar pentru momentul aniversar de vineri, 27 ianuarie, pînă şi o reîntoarcere la sediul vechi ar fi fost binevenită.

Cele patru aniversări sînt expresia spiritului nostru, momentele care ne definesc ca popor şi cultură. Fiecare în parte merită o atenţie specială, cuvinte de prezentare, de cunoaştere în datele esenţiale. Şi în acest caz sînt de reţinut următoarele date: înfiinţarea la 1 septembrie, 1955, a Filarmonicii de Stat din Cluj, director şi prim – dirijor Antonin Ciolan; primul concert al Orchestrei, 4 decembrie, 1955, dirijor Antonin Ciolan, solistă Silvia Şerbescu (pian), program Wagner, Sigismund Toduţă, Rahmaninov, Beethoven; fondarea Orchestrei de cameră a Filarmonicii, sub conducerea dirijorului Mircea Cristescu; 1965 – organizarea primei ediţii a Festivalului internaţional Toamna Muzicală Clujeană; 1972 – înfiinţarea Corului Filarmonicii sub conducerea profesorului Dorin Pop; 2002 – pierderea sediului din clădirea Casei Universitarilor; 2010 – lansarea concursului internaţional pentru un nou sediu al Filarmonicii. Dacă ne gîndim bine, mai este o aniversare, una tristă însă, 10 ani de cînd Filarmonica şi-a pierdut sediul!!!, o recitire a actelor de atunci fiind necesară, obligatorie.

Revin la ideea de Muzeu al Filarmonicii clujene. O parte din documente le-am văzut, citit şi recitit în expoziţia deschisă în foaierul Casei de cultură a studenţilor. Sînt pagini care se parcurg încet, cu atenţie. Sînt propuneri pentru tot atîtea rememorări, reîntîlniri cu muzica prin dirijori – Antonin Ciolan, George Georgescu, Emanuel Elenescu, Mircea Cristescu, Emil Simon, Erich Bergel, Cristian Mandeal, Maurice Handford, Janos Ferencsik, Ilarion Ionescu Galaţi, Horia Andreescu, Nicolae Moldoveanu, Cem Mansur, Andrei Jolivet, Hugues Reiner, Edward Tschiwjel, Michi Inoue, Remus Ţincoca, Jean Fournet, Roberto Benzi, Petre Sbârcea, … – prin soliştii Ştefan Ruha, Gheorghe Halmoş, Andrei Agoston, Li Ming Qiang, Dan Grigore, Valentin Gheorghiu, Mihaela Martin, Dana Borşan, Andrei Agoston, Ion Ivan Roncea, Mihail Homitzer, Jean Pierre Rampal, Monique de La Bruchollorie, Cristina Anghelescu, Gabriel Croitoru, Daniel Goiţi, Mihaela Ursuleasa, Dan Serbac, Mircea Moisa, Niculina Mirea Curta, Ion Voicu, Edith Simon, Martha Kessler, Emilia Petrescu, Ionel Pantea, Agneta Kriza, Ion Budoiu, Mihai Zamfir, Călin Folea, Gheorghe Roşu, Carmen Oprişanu,… – prin programele artistice de mare valoare, nume importante ale componisticii, de la Mozart sau Beethoven la Brahms, Liszt, Chopin, Vivaldi, Wagner, Enescu, Xenakis, Sigismund Toduţă, Cornel Ţăranu, Faure, Orff, Rahmaninov, Ceaikovski, Grigore Pop, Edy Tereny, Liviu Comes, Tudor Jarda, …

Cei 55 de ani de la primul concert obligă la cîteva rînduri despre Antonin Ciolan (Iaşi, 1883 – 1970, Cluj-Napoca) şi primul concert al Orchestrei Filarmonicii din 4 decembrie, 1955. Antonin Ciolan a fost studentul maeştrilor Gavriil Musicescu şi Eduard Caudella. Studiile muzicale începute la Conservatorul ieşean au fost completate cu cele de la Berlin, Dresda şi Leipizig (1909-1913). Se stabileşte la Cluj în 1948, an în care va fi numit dirijor al Orchestrei simfonice ‘Ardealul’ şi prim -dirijor al Operei Maghiare de Stat. Ca profesor al Institutului Român de Artă şi al Conservatorului ‘Dima’, participă la formarea dirijorilor Petre Sbârcea, Emil Simon, Aczel Ervin, Erich Bergel, Hary Bela, printre elevii săi aflîndu-se şi Emanuel Elenescu, Sergiu Celibidache, Remus Ţincoca, Szalman Lorant, Anatol Chisadji, Carlo Felice Cillario, Constantin Arvinte, un creator de şcoală de dirijat în sensul bun al cuvîntului.

Concertul de deschidere din 4 decembrie, 1955, a avut în program Uvertura “Maeştri cîntăreţi” de Wagner, Concertul nr 1 pentru coarde de Sigismund Toduţă, Concertul nr. 2 pentru pian şi orchestră de Rahmaninov (solistă Silvia Şerbescu), “Eroica” lui Beethoven.

Se pot scrie foarte multe despre Orchestra Filarmonicii clujene. Am să mă rezum la cîteva extrase din presa timpului : “Colaborarea mea cu minunata Orchestră a Filarmonicii din Cluj a fost pentru mine o experienţă de neuitat” – Witold Lutoslawski; “Sînt încîntat să cunosc la Cluj această Orchestră de înalt nivel” – Lazar Berman, pianist; “Filarmonica din Cluj are un nivel înalt şi rar de muzicalitate şi coeziune” – Aldo Ciccolini, pianist; “O mare onoare să lucrez cu această Orchestră uimitoare” – Roberto Alagna.

Corul Filarmonicii a luat fiinţă în anul 1972, în timpul directoratului lui Sigismund Toduţă, primul dirijor fiind profesorul Dorin Pop, personalitate de prim rang a artei corale româneşti, nume de mare notorietate artistică. Corul Filarmonicii clujene a ajuns la o recunoaştere naţională şi internaţională de apreciat dată nu numai de repertoriu de concert – Missa Solemnis de Beethoven, Requiem-ul german de Brahms, Requiem-urile de Mozart, Dvorak, Faure, Haydn, Salieri, Marţian Negrea, Oratoriul Bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu, Oedipus Rex de Stravinsky, Gloria de Vivaldi, Zamolxe de Liviu Glodeanu, Psalmus Hungaricus de Kodaly, Terasele luminii de Thoresen, Stabat Mater de Rossini, Simfonia Faust de Liszt, Carmina Burana de Orff, Misa în fa minor de Bruckner,… – ci şi de calitatea interpretărilor. Am să vă ofer un singur exemplu, ilustrativ însă, citez, “Ascultînd Corul Filarmonicii “Transilvania” în concertul de la Bucureşti, cu Requiem-ul de Brahms, am fost impresionată pînă la lacrimi de marea frumuseţe a vocilor, de cultura muzicală, un ansamblu situat la cel mai înalt nivel artistic”, am citat din cele declarate de Ileana Cotrubaş în 2001.

Din anul 1976, conducerea Corului a fost încredinţată profesorului Florentin Mihăescu, cel care l-a secondat pe Dorin Pop încă din 1972. Din 1986 şi pînă în prezent, Corul este condus de Maestrul Cornel Groza, fost discipol al profesorului Dorin Pop, corul marcînd în toţi aceşti ani, prestigioase şi aplaudate prezenţe naţionale şi internaţionale – colaborări cu Orchestra RTL Luxemburg, Israel Philharmonic Orchestra, Orchestra Tonhalle Zürich, Orchestra Filarmonicii ‘Enescu’, Orchestra Internaţională a Italiei, Jerusalem Symphony Orchestra, Lorraine PhilharmonicOrchestra,… – , fiind aclamat şi văzut ca o formaţie de clasă mondială. Sînt de amintit şi colaborările cu dirijorii Janos Ferencsik, Edward Tschiwjel, Pinchas Steinberg, Alexandr Dmitriev, Heltai Laszlo, Leopold Hager, David Shallon,…

Cvartetul Transilvan a luat fiinţă în anul 1987. Nicuşor Silaghi (vioara II), Marius Suărăşan (violă), Vasile Jucan (violoncel) sînt membri fondatori, acestora alăturîndu-li-se în 1989 violonistul George Dudea. Cu anul 2000, locul lui George Dudea este luat de Gabriel Croitoru, “unul dintre cei mai apreciaţi violonişti români ai perioadei actuale, care îmbină cu un remarcabil succes, cariera solistică şi rafinamentul muzicii de cameră”.

Consacrarea internaţională a cvartetului a avut loc în 1990, cu prilejul Festivalului Orlando, Olanda.

În anul 1989, Cvartetul Transilvan a obţinut titlul de Cvartet de Stat. Un repertoriu vast – Brahms, Schubert, Schumann, Mozart, Beethoven, Haydn, Enescu, Pascal Bentoiu, Theodor Rogalski, Dumitru Capoianu,… – şi interpretări la rang de artă au fost recomandările care au dus la prezenţa cvartetului la Aspen Festival, Festivalul Haydn de la Bucureşti, Festivalul Mozart de la Chemnitz, The Kuhmo Chamber Music Festival, Chicago – Ravinia Festival, The Barth Festival, nu sînt singurele desigur, de peste tot însă culegînd aplauze şi lauri.

Ar mai fi foarte multe de scris despre Sărbătoarea Filarmonicii din seara zilei de vineri, 27 ianuarie, 2012, cu un program axat pe lucrări de Haydn (Cvartetul de coarde op 64, nr 5 în re major, ‘Ciocîrlia’), Paul Constantinescu (Cvartet de coarde, partea a III-a, ‘Rondo’), Ceaikovski (Uvertura fantezie ‘Romeo şi Julieta’), Carl Orff (Carmina Burana), dirijor Cornelia von Kerssenbrock (Germania), solişti Adela Zaharia, Szerekovan Janos (Ungaria), Adrian Mărcan, un regal de care ne vom aminti cu siguranţă şi peste ani.

Demostene ŞOFRON

Foto: Alina MOLDOVAN