Andrei Șaguna sau ,,întruparea unei zile de duminică’’

Cercetători, academicieni, teologi și oameni de cultură s-au reunit astăzi, să-l omagieze pe marele lider național român din sec XIX, Andrei Șaguna, la împlinirea a 150 de ani de la trecerea sa în eternitate. Conferința „O voce emblematică a românilor. Andrei Șaguna și lumea transilvăneană de la mijlocul secolului al XIX-lea a avut loc la sala de conferințe a Filialei Cluj a Academiei Române și a fost organizată de Centrul de Studii Transilvane și de Institutul de Istorie ,,George Barițiu’’ ale Academiei Române, împreună cu Facultatea de Teologie Ortodoxă din cadrul UBB.

Andrei Șaguna (1808-1873) a fost un important ierarh bisericesc, teolog și lider național român din secolul al XIX-lea. S-a născut la Miskolc, în Regatul Ungariei (astăzi în Ungaria) și a devenit una dintre personalitățile de referință ale Bisericii Ortodoxe Române.

Andrei Șaguna a absolvit Facultatea de Drept și Filosofie a Universității din Pesta și studii de teologie la Seminarul teologic ortodox din Vârșeț. În 1846 a fost numit vicar al Episcopiei Ardealului și în februarie 1848 episcop al românilor ortodocși din Transilvania. Ca episcop, Andrei Șaguna a militat pentru promovarea educației și culturii românești, susținând înființarea școlilor românești și editarea de cărți în limba română. A avut un rol esențial în organizarea învățământului teologic românesc și în consolidarea instituțiilor bisericești. De asemenea, Șaguna a fost un promotor al identității naționale românești, contribuind la afirmarea românilor în viața socială și politică a Transilvaniei. A participat activ la Marea Adunare Națională de la Blaj din 1848, unde a fost semnată Proclamația de la Blaj, care promova idei de libertate și autonomie națională.

Opera lui Andrei Șaguna cuprinde numeroase scrieri și discursuri, abordând subiecte teologice, educative și culturale. A rămas în memoria colectivă ca un lider remarcabil, cu o viziune modernă și deschisă către dialog, care a contribuit semnificativ la afirmarea românilor și la dezvoltarea spirituală și culturală a comunității ortodoxe românești din Transilvania.

În deschiderea conferinței au vorbit prof. univ. dr. Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie ,,George Barițiu’’ și membru corespondent al Academiei Române, acad. Doru Pamfil, președintele Filialei Cluj a Academiei Române, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului ÎPS Andrei,  PS Benedict Bistrițeanul Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Clujului, Arhim. prof. univ. dr. Teofil TIA, decan al Facultății de Teologie Ortodoxă, Universitatea Babeș-Bolyai și preotul și profesorul Constantin Necula.

În intervenția pe care au avut-o, prof. univ. dr. Ioan Bolovan și academicianul Doru Pamfil au prezentat într-o manieră concisă importanța majoră adusă de Andrei Șaguna în lumea bisericească, dar și în sfera culturală națională. Istoricul Ioan Bolovan a arătat că Andrei Șaguna a fost un om de excepție în timpul său, care a răspuns solicitărilor tuturor preoților, indiferent de poziția lor ierarhică, evidențiind astfel noblețea și generozitatea acestei personalități marcante din istoria Transilvaniei și a întregii națiuni. La rândul său, ÎPS Andrei a arătat că ,,acest om nu a fost pe deplin înțeles de către toți’’, și, în acest sens, a menționat cuvintele semnificative ale lui Andrei Șaguna din volumul Mitropolitul Andrei baron de Șaguna: scriere comemorativă la serbarea centenară a nașterii lui, publicat în 1909: ,,Abia atunci, când vă veți întoarce la mormântul meu, veți cunoaște ce ați pierdut.’’

PS Benedict a fost invitat să adreseze câteva cuvinte, iar acesta a descris trăsăturile care îl definesc pe Andrei Șaguna, și anume vizionarismul și contribuția sa la renașterea culturală și religioasă în Transilvania. „Teologia este mereu întrupată și într-o dialog constant cu cultura și societatea”, a mai afirmat el, concluzând prin citarea lui Lucian Blaga, care îl descria pe Andrei Șaguna ca fiind „întruparea unei zile de duminică”.

Arhimandritul, profesorul universitar doctor Teofil TIA, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă de la Universitatea Babeș-Bolyai, a prezentat câteva detalii ale conversației pe care a avut-o cu Inteligența Artificială despre Andrei Șaguna, menționând că a primit răspunsuri ,,cuminți’’. Întrebând la ce ar trebui să reflectăm în cadrul acestei conferințe, suportul de inteligență artificială a răspuns că ar trebui să ne inspirăm din curajul, dăruirea și deschiderea la dialog ale lui Andrei Șaguna, să apreciem și să investim în educație, și nu în ultimul rând, să ne dezvoltăm respectul și implicarea civică, urmând exemplul acestei mari personalități. Constantin Necula a felicitat inițiativa acestei conferințe, subliniind că ,,fără să aprofundăm izvoarele noastre istorice cu adevărat, suntem dezrădăcinați’’.

Cu această ocazie, prof. univ. dr. Ioan Bolovan a prezentat și proiectul editorial proaspăt apărut la Editura Școala Ardeleană intitulat Mitropolitul Andrei Șaguna. O biografie culturală de Mircea-Gheorghe Abrudan.

Conferința se desfășoară pe parcursul întregii zile și sunt prezentate 19 lucrări, care cuprind subiecte precum Dieta și mișcarea națională din 1863-1865, Biblia de la Sibiu, corespondențe personale ale lui Andrei Șaguna și multe altele.

 Mara Alexia MUNTEAN