ANAF-ul zice că se „transformă”

Una dintre cele mai controversate instituţii din ţară, celebra Agenţie Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat, încă o dată, că a decis să se restructureze. După ce, prin luna mai, Fiscul nu reuşea să facă planul la încasări, şi căuta tot soiul de soluţii pentru a aduna cât mai mulţi bani la buget, în august situaţia pare a se fi schimbat radical, raportul de activitate al ANAF prezentând un nivel de 99,5% al planului de colectare stabilit prin legile bugetare anuale. Totuşi, 99,5% nu este tot una cu 100%, iar Fiscul declară că până la sfârşitul anului va propune o serie de măsuri fiscale care vor face ca instituţia să ofere „servicii de înaltă calitate” şi să devină un „partener real al mediului economic”.
Se pare că cea mai importantă miză a acestei transformări este creşterea gradului de conformare voluntară la declararea şi plata obligaţiilor fiscale. Concret, Fiscul susţine că nivelul sumelor declarate de contribuabili va fi analizat pe baza indicatorilor de risc, iar dacă se vor constata iregularităţi, ca urmare a analizelor efectuate şi nu în urma unei inspecţii fiscale, va dispune măsuri pentru rectificarea sumelor declarate până la următorul termen de depunere a declaraţiilor fiscale. De asemenea, dacă va constata că motivele de neplată a obligaţiilor sunt lipsa temporară de lichidităţi, produsă de neonorarea la termen a obligaţiilor contractuale, va încuraja mecanismul eşalonării la plată, pentru evitarea declanşării procedurii de executare silită.
Aceste deziderate ar urma să fie îndeplinite prin „reproiectarea” principalelor activităţi ale instituţiei, fiind vizate dezvoltarea funcţiei de prevenţie a structurilor care efectuează controale, “flexibilizarea” procedurilor de eşalonare la plată, transformarea executării silite în proces investigativ şi revizuirea procedurii de rambursare TVA. Pe de altă parte, ANAF-ul ar urma să creeze un „profil de risc unic al contribuabilului”, pe baza căruia se va acţiona în continuare.
După cum se poate constata, declarativ, Fiscul ar urma să se transforme dintr-o sperietoare, într-un fel de soră mai mare a mediului de afaceri. Însă, de la vorbe până la fapte e cale lungă. De altfel, de aceste schimbări se tot vorbeşte de o vreme, ele fiind anunţate încă din timpul guvernării Grindeanu, iar unele dintre acestea sunt deja aplicate. Spre exemplu, eşalonarea la plată a fost introdusă de mai mult timp, iar în 2016 au fost adoptate noi prevederi privind conţinutul cererii de acordare a eşalonării, documentele justificative necesare, precum şi procedura de aplicare a acordării eşalonării. Cu toate acestea, mecanismul de aplicare este destul de greoi, astfel că este dificil de estimat câţi contribuabili aflaţi în dificultate au beneficiat cu adevărat de această facilitate. Şi rambursarea TVA a fost oarecum îmbunătăţită, însă acum guvernul vrea zor nevoie mare să introducă sistemul plăţii defalcate a TVA, măsură contestată vehement atât de mediul de afaceri, cât şi de o mulţime de analişti economici.
Este greu de anticipat dacă măsurile anunţate atât de insistent de Fisc vor fi puse în practică şi dacă acestea vor conduce şi la o ameliorare reală a relaţiei între ANAF şi contribuabili. Dar, deocamdată cel puţin, toate acestea nu pot fi considerate altceva decât ceea ce sunt: simple declaraţii.
Viorel DĂDULESCU