Alina, Raluca şi Brătienii

Sorin Ovidiu Bălan

Pentru că nu mă pricep deloc la politică, nu am să fac nici un fel de comentariu despre scrutinul de duminică. Nu sunt nici sociolog, nici politolog, nici numerolog, nici vreun alt fel de olog, aşa că habar nu am de ce a câştigat PSD la acest scor zdrobitor sau de ce PNL şi-a luat-o aşa de rău în freză, nu ştiu cum va evolua Nicuşor Dan şi formaţiunea lui politică, ori cum se vor face majorităţile în noul Parlament. Las aceste analize în seama pricepuţilor.
Am să îndrăznesc să mă refer aici nu la politică, ci la absentul bun simţ politic. Mai exact, la capacitatea de a recunoaşte şi la tăria de a te retrage, atunci când dintr-un joc al întâmplării ajungi să porţi pe cap o căciulă cu mult mai mare decât circumferinţa ţestei.
Vă mărturisesc în acest colţ de pagină că sunt un cetăţean cu totul iresponsabil. Nu am votat niciodată şi nici nu am de gând să o fac până ce pe buletinele de vot nu va apărea şi un dreptunghi cu „Nimeni”. Şi dacă majoritatea alegătorilor va pune ştampila pe acest dreptunghi, să se repete scrutinul, iar cei care au fost astfel invalidaţi de alegători să nu mai aibă drept să participe.
Aşa că, nepriceput la politică, deşi sunt român verde şi ar trebui să mă pricep la toate, nevotant niciodată, sunt ultimul om care ar putea fi bănuit de partizanat faţă de un partid sau altul.
Mă îngrijorează însă soarta PNL-ului. Nu dacă pierde sau câştigă alegerile. Asta e treaba lui, a membrilor şi a simpatizanţilor lui. Ci dacă nu cumva este în pericol de moarte. De ce m-ar privi pe mine, un apolitic, soarta PNL-ului? Să mă explic.
Nu trebuie să fii specialist în comunicare, ca să constaţi că propaganda pro-rusă în ţara noastră a devenit în ultima vreme extrem de agresivă. Pe toate canalele media. Inclusiv pe reţelele de socializare. Iar unul dintre pilonii de bază ai acestei propagande deşănţate este afirmaţia că în România nu a existat niciodată democraţie. Ori PNL-ul, face parte din istoria democratică a acestei ţări. Un argument viu, că în România a existat democraţie înainte de ciuma roşie. Nu e cazul să mai amintesc aici rolul jucat de fruntaşii partidului la înfăptuirea Marii Uniri. După rezultatele de duminică, PNL sângerează rău de tot. Există chiar pericolul ca să se rupă sau, şi mai rău, să dispară de pe scena politică. Iar asta, după dispariţia PNŢ-ului, ar fi o adevărată catastrofă. Nu-i aşa că fără aceste partide istorice pe scena politică, ar fi mult mai convingătoare propaganda filo-sovietică, mai ales în faţa tinerilor, în a susţine că în România nu a fost niciodată democraţie? Iar de aici până la a susţine că istoria modernă a României începe de fapt odată cu ocupaţia frăţească sovietică, nu mai este decât un pas, foarte uşor de făcut.
Am mai avut odată manuale de istorie care începeau cu fotografia lui Nicolae Ceauşescu. Personal, nu vreau nici măcar să existe posibilitatea să înceapă acum cu poza lui Putin.
De aceea, cu tot respectul, cred că doamnele peneliste Alina şi mai nou Raluca, ar trebui să privească în oglindă nu numai ca să se fardeze, ci să se şi întrebe foarte serios dacă seamănă cumva cu Brătienii şi îşi pot pune bucile pe scaunul lor.
Că e pericol să se aleagă praful de o bucăţică din istoria României.