Albumul „Clujul de ieri şi de azi”, cu edificiile emblematice ale ”Oraşului Comoară”

Istoricii Ucu Bodiceanu şi Ancuţa Lăcrimioara Chiş, împreună cu fotograful Istvan Rohonyi sunt realizatorii unui reuşit album istoric, intitulat „Clujul de ieri şi de azi”, apărut, în aceste zile, la Editura „Scoala Ardeleană”. Ei ne propun o incursiune în peisajul arhitectural clujean, comparând imagini din trecut ale monumentelor emblematice ale oraşului cu reprezentările lor actuale.

„Acest album este o oglindă a timpului şi sper să facă o mare bucurie clujenilor şi nu numai lor. Potrivit unor sondaje, 15% din populaţia României ar dori să se mute la Cluj-Napoca, atrasă fiind de frumuseţile arhitecturale ale oraşului din inima Transilvaniei”, a relatat, pentru cotidianul „Făclia”, istoricul Ucu Bodiceanu, adăugând că albumul este rodul unei munci sârguinciose de un an.

Suita imaginilor din album se deschide cu poarta feroviară a Clujului – Gara -, construită de firma engleză Warring, după planurile arhitectului Karl von Gegg, şi inaugurată la 7 septembrie 1870.

Al doilea reper al oraşului, Piaţa Unirii – inima oraşului medieval şi a zilelor noastre -, armonizează edificii construite în epoci diferite. Numele Pieţei s-a schimbat, de câteva ori, de-a lungul timpului – ”Piaţa Regele Matia”, ”Piaţa Unirii” – după momentul istoric de la 1 Decembrie 1918, şi ”Piaţa Libertăţii”, până în 1989. Biserica ”Sfântul Mihail”, Statuia lui Matia Corvinul, fostul Palat Bánffy – azi Muzeul de Artă -, cele două edificii gemene în stil eclectic, care străjuiesc accesul spre strada Iuliu Maniu, clădirea fostei Primării, fostul Hotel Continental – construit în anul 1894, sub numele ”New York”, renumit pentru cafeneaua literară de la parter, Librăria Universităţii, sunt reperele arhitecturale ale Pieţei Unirii, evidenţiate în album.

La Hotelul ”Central” din Piaţa Unirii au poposit renumitul compozitor german Johannes Brahms (1883-1897), compozitorul şi pianistul Franz Liszt (1811- 1886), dar şi scriitorul Jókai Mór (1825-1904). După o călătorie în Ţara Haţegului (Hunedoara), unde i s-au relatat întâmplări cu baronul aventurier Laszlo Nopcsa (1794-1884), supranumit ”Mască Neagră”, Jókai Mór l-a transformat pe baron în erou literar, uşor identificabil cu modelul, în romanul său “Sărmanii bogaţi”. Eroul lui Jókai Mór are un dublu perfect în cinematografia franceză: personajul din filmul ”Laleaua Neagră”, regizat de Christian Maudet, cu celebrul actor Alain Delon în rolul principal. Lungmetrajul lui Maudet este inspirat de romanul cu acelaşi nume de Alexandre Dumas (1802-1870). Aidoma lui ”Mască Neagră”, ”Laleaua Neagră” jefuia, noaptea, nobili bogaţi ori negustori înstăriţi, prada fiind apoi împărţită oamenilor săraci. Numai că Laszlo Nopcsa a fost scandalizat de portretul făcut de Jókai Mór şi l-a dat în judecată pe scriitor pentru defăimare. Destoinic în pledoarie, Jókai Mór a câştigat procesul cu baronul Nopcea.

Palatul Rhédey din Piaţa Unirii, construit pe parcursul a trei secole, a găzduit primul teatru permanent din oraş, începând cu anul 1792. Contesa Claudine Rhédey (1812-1841) a locuit în acest palat. În 1835, Claudine s-a căsătorit cu ducele Alexandru de Württemberg. Fiul său Francisc a fost tatăl reginei Maria a Marii Britanii, bunica actualei regine Elisabeta a II-a, totodată străbunica Prinţului Charles de Wales.

Din Palatul Jósika, lipit de Palatul Rhédey, principele Ardealului Sigismund Báthory a asistat, în 1594, de la una din ferestrele clădirii, la execuţia membrilor partidei filoturceşti. Clădirea a fost restaurată, cu modificări arhitecturale care i-au conferit aspectul actual, în 1828, de guvernatorul Transilvaniei János Jósika.

Piaţa Mihai Viteazul, marea zonă comercială a oraşului, s-a dezvoltat considerabil după inaugurarea Gării, în anul 1870, şi construirea unei căi ferate spre piaţă, destinate transportului negustorilor şi mărfii lor. Dar, din cauza mai multor accidente, calea ferată a fost desfiinţată în 1902. Bijuterii arhitecturale cu o vechime de peste 100 de ani străjuiesc spaţiul generos al pieţei.

La mică distanţă, în Piaţa Ştefan cel Mare, se impune cu distincţie clădirea Teatrului şi Operei Naţionale, construită de compania vieneză Fellner & Helmer, renumită pentru cele 48 de edificii cu aceeaşi destinaţie realizate în Europa. Construcţia în stil baroc-rococo a durat doi ani (1904-1906), ridicându-se pe locul fostei pieţe de lemne a oraşului. Clădirea a fost inaugurată la 8 septembrie 1906. Primul spectacol de teatru în limba română a avut loc la 1 Decembrie 1919, cu piesele ”Poemul Unirii” şi ”Se face ziuă”, ambele de Zaharia Bârsan. La 2 decembrie 1919 a fost jucată premiera cu piesa ”Ovidiu” de Vasile Alecsandri, din cea dintâi stagiune teatrală în limba română.

Numeroase alte monumente arhitecturale istorice din Cluj-Napoca sunt prezentate în albumul editat în excelente condiţii grafice, cu contribuţia Asociaţiei ”Clujul de altădată”, Filialei Cluj a Bibliotecii Academiei Române, Bibliotecii Centrale Universitare ”Lucian Blaga”, Bibliotecii Judeţene ”Octavian Goga” şi Companiei JTI.

Iubitorii de fotografii document vor putea achiziţiona albumul, în scurt timp, în toate librăriile clujene şi din ţară, la preţul de 65 de lei.

Carmen FĂRCAŞIU