Aida, o complicată poveste de iubire în vreme de război

* premiera are loc joi 25 mai, 18:30

Fiecare operă în parte are o istorie a ei, în care intră, firesc, scrierea libretului, compunerea operei, premiera absolută și recepția din partea publicului și a criticii de specialitate, prezentarea operei pe alte scene lirice, ecourile internaționale, înregistrările audio și video, ineditul punerilor în scenă, soliștii rolurilor principale, dirijorii…Astfel văzute lucrurile, se poate afirma că Aida are un istoric al ei, unul bogat, stufos chiar, început în 24 decembrie 1871, pe scena Operei Khedivial din Cairo, cu o dezvoltare pe verticală anticipată, gândindu-ne la succesul imediat.

Scenariul, scris de egiptologul Auguste Mariette (director al Muzeului egiptean de la Louvre), îi este propus lui Verdi de către Camille du Locle (autor al libretului la Don Carlo; director al Operei Comice de la Paris). Verdi se dovedește inspirat în alegerea lui Antonio Ghislanzoni pentru scrierea libretului, poveste de dragoste în vreme de război, plasată în spațiul lumii egiptene.

A fost Aida compusă pentru finalizarea lucrărilor și inaugurarea Canalului Suez (17 noiembrie 1869)? A fost Aida scrisă pentru inaugurarea Operei Khedivial din Cairo? Părerile sunt împărțite. Contrar celor des și mult afirmate, Aida nu a fost compusă nici pentru a marca finalizarea lucrărilor Canalului Suez și nici pentru deschiderea Operei Khedivial din Cairo. Istoria reține următoarele fapte cronologice: Rigoletto de Verdi este primul op care deschide oficial porțile Operei Khedivial, premiera având loc în 1 noiembrie 1869. Lună în care are loc și deschiderea Canalului Suez, 17 noiembrie 1869! Premiera Aidei a fost inițial programată pentru luna februarie 1871, amânată din cauza războiului franco-prusac, care îl prinde pe Mariette la Paris, cu decoruri și costume cu tot. Așa se ajunge la 24 decembrie 1871. Operă pentru care Verdi a solicitat șase ”trombe egiziane” (cca 1 m lungime, drepte, cu un singur piston, după modelul celor folosite în Egiptul antic), grupate câte trei, având acordaje diferite, realizând astfel o modulație de mare efect.

Mă opresc, în câteva rânduri, asupra semnificației numelui Aida. Este un derivat al cuvântului arab Ayda, cu mai multe sensuri, vizitatoare, cea care se va reîntoarce. În traducerea din limba italiană semnificația este fericire, în cea din limba latină se traduce prin a ajuta, iar în interpretările africane sensurile sunt mult mai multe, de la nobil și cadou la cadou și recompensă. Numele devine celebru după premiera operei.

”Cariera mea a început într-adevăr, cu Nabucco”, recunoștea de foarte multe ori Verdi. Dar a continuat fericit, cu Ernani, Macbeth, Rigoletto, Trubadurul, Traviata, Bal mascat, Forța destinului, Don Carlo, Aida, Ottelo și Falstaff, ca să amintesc titlurile verdiene care se regăsesc în repertoriul marilor teatre lirice, din țară și de peste hotare. Și acum, grație unei excelente echipe artistice și tehnice, pe scena Operei Maghiare de Stat Cluj-Napoca. Reținând că cea mai veche punere în scenă datează din 1907!.

Aida a impus încă din seara premierei absolute. Se pot scrie multe despre muzica lui Verdi pe cât de frumoasă, pe atât de tulburătoare, despre dramaturgia orchestrală, despre arii, duete, recitative, despre muțimea scenelor emoționante. Ar fi multe de scris despre momente muzicale precum „Celeste Aida”, ”Ritorna vincitor!”, ”O patria mia”, ”Gloria all Egitto”, ”I sacri nome di padre”, ”Possente Ftha”, ”Sacerdoti compiste”, ”La fatal pietra”, ”Morir! si pura e bello”, ”Vedi di morte”…

”Pentru mine, scrie Verdi, muzica este atunci când îmi pun inima pe note”. Și Verdi și-a pus inima pe note cum puțini au făcut-o!

Aida, Giuseppe Verdi; regia Selmeczi Gyorgy, dirijor Horvath Jozsef, visual design Gothar Peter, costume Ledenjak Andrea, decoruri Venczel Attila, coregrafia Jakab Melinda, maestru de cor Kulcsar Szabolcs, concert maestru Barabas Sandor, Ferenczi Endre * distribuția: Egyed Apollonia/Barabas Zsuzsa, Kele Brigitta (Aida); Pataki Adorjan, Hector Lopez (Radames); Veress Osolya, Liza Kadelnik (Amneris), Balla Sandor, Nagy Zoltan (Amonasro), Alin Anca, Corneliu Huțanu (Ramphis), Szilagyi Janos, Molnar Zoltan (Regele Egiptului); Covacinschi Yolanda (Marea preoteasă); Bardon Tony (Mesagerul)

Demostene Sofron