Agricultura românească, între producţii record, rachete antigrindină şi pestă porcină

Agricultura românească a rămas pe profit şi în 2019, mai ales pe zona producţiei de cereale, însă a rămas tributară importului de alimente, cu un deficit în creştere, în special în comerţul cu Uniunea Europeană.

Anul 2019 a adus agriculturii româneşti o pleiadă de fenomene meteo extreme: secetă, grindină şi ploi torenţiale, dar şi un fenomen mai puţin obişnuit în România, tornada. Pe 30 aprilie, 50 de hectare dintr-o plantaţie viticolă din zona Urlaţi, judeţul Prahova, au fost afectate serios de acest fenomen meteo, dar şi de grindină. Deşi sistemul antigrindină a fost pus în funcţiune, rachetele lansate nu au putut stopa „prăpădul” din zonă. Au fost lansate 16 rachete antigrindină, dar fenomenul meteo extrem s-a produs la o înălţime mult mai mare decât ar fi putut acţiona rachetele. Până la finele lunii iunie, peste 2.400 de rachete au fost lansate în România pentru protejarea culturilor agricole, deşi la ora actuală există doar 60 de puncte de lansare. Autorităţile spun că suprafaţa protejată de sistemul antigrindină se ridică în prezent la circa un milion de hectare, urmând să fie dublată în 2020.
Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Valeriu Tabără, fost ministru al Agriculturii declara, vara trecută, că aproape 70% din suprafaţa ţării a intrat într-un proces de aridizare din cauza schimbărilor climatice, iar irigaţiile nu mai sunt suficiente pentru a proteja culturile de temperaturile extrem de ridicate. El susţie că fermierii români trebuie să cultive hibrizi rezistenţi la perioadele lungi de secetă, dar şi să modifice tehnologia pe cultură, respectiv să semene mai devreme pentru a putea evita temperaturile caniculare. De asemenea, Tabără afirmă că România ar putea cultiva „cu succes” multe alte plante care provin din zonele calde, cum ar fi măslinul, dar ar putea produce şi smochine, kiwi, susan, ricin sau bumbac.

România, în topul european la producţia de cereale
România a reuşit să se claseze şi în 2019 pe primul loc în Uniunea Europeană (UE) la floarea soarelui, şi din punct de vedere al suprafeţei cultivate şi al producţiei, cu un total 3,489 milioane de tone şi un plus de 13,93% faţă de 2018. Cu toate acestea, randamentul înregistrat a fost mai mic faţă de 2018, de numai 2.660 kg/ha, iar suprafaţa însămânţată mai mare, respectiv 1,31 milioane hectare, faţă de un milion hectare în 2018.
La porumb boabe, România a obţinut o producţie de 16,99 milioane de tone, mai mică cu 9% faţă de 2018, deşi suprafaţa însămânţată a fost mai mare cu 240.000 de hectare. În 2019, suprafaţa însămânţată cu porumb a depăşit 2,65 milioane hectare, iar randamentul a fost de circa 6.500 kg/ha.
Pentru recolta record de porumb obţinută anul trecut, de peste 18,66 milioane de tone, Comisia Europeană a cerut României în luna iulie să-şi revizuiască cifrele, susţinând că a transmis o producţie mai mare decât faţă de cât a realizat.
Conform datelor Ministerului Agriculturii, şi producţia de grâu, secară şi triticale a României a înregistrat un plus de 2,51% faţă de 2018, ajungând la 10,427 milioane de tone, de pe o suprafaţă de 2,1 milioane hectare şi un randament de 4.700 kg/ha. Cu toate acestea, ploile au degradat calitatea recoltei de grâu. Producţii pe plus s-au mai înregistrat la orz şi orzoaică (cu 5,12%) şi la mazăre boabe (cu 43,32%).
Pe de altă parte, România a avut şi recolte mai mici faţă de 2018, începând cu porumbul şi continuând cu rapiţa pentru ulei, cartofi, ovăz, strugurii de masă şi de vin, orez şi tomate. Producţiile de rapiţă, cartofi şi ovăz au înregistrat un recul de 57%, respectiv de peste 29%, strugurii de masă cu 21,34%, strugurii de vin cu 8,72%, iar recolta de tomate cu 7,38%.

INTERTITLU: Încă două produse cu protecţie europeană

Pe partea de produse tradiţionale, România a obţinut, în octombrie 2019, înscrierea a două noi produse româneşti în registrul produselor care beneficiază de protecţie europeană, respectiv „Cârnaţi de Pleşcoi” şi „Telemea de Sibiu”, ambele obţinând Indicaţie Geografică Protejată (IGP). În total, şapte produse româneşti sunt înregistrate pe sisteme de calitate europeană, respectiv Magiun de prune Topoloveni – (IGP) (2011), Salam de Sibiu – IGP (2016), Novac afumat din Ţara Bârsei – IGP (2017), Scrumbie de Dunăre afumată – IGP (2018), Cârnaţi de Pleşcoi (2019), Telemea de Ibăneşti – Denumire de Origine Protejată (DOP) (2016) şi Telemea de Sibiu – IGP (2019).
De asemenea, alte patru dosare au fost trimise în analiză la Comisia Europeană pentru obţinerea înregistrării pe sisteme de calitate europeană, respectiv Caşcavalul de Săveni, Salata de icre de ştiucă de Tulcea, Salata tradiţională cu icre de crap şi Plăcinta dobrogeană.

Importul de alimente mărit deficitul comercial
România şi-a mărit deficitul în comerţul cu produse agroalimentare, numai în primele opt luni din 2019 acesta ajungând la 1,14 miliarde de euro, un plus de 24% faţă de aceeaşi perioadă din 2018. Exporturile s-au majorat cu aproape 6%, însumând 4,28 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 9,3%, până la 5,43 de miliarde de euro.
Cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-august 2019 a fost aproape dublă faţă de cea importată, însă România a continuat să exporte materii prime şi să aducă din import produse procesate cu valoare adăugată mare. Carnea de porc ocupă de mai bine de 20 de ani prima poziţie în topul produselor importate de ţara noastră, astfel că în perioada 1 ianuarie – 31 august 2019 au fost aduse 179.079 tone de carne de porc, pentru care s-au cheltuit 362,39 milioane de euro.
În ceea ce priveşte exporturile, cele mai mari încasări au fost obţinute din livrarea cerealelor, pe primul loc situându-se grâul şi meslinul, cu o valoare de 820,07 milioane de euro şi o cantitate de peste 4,4 de milioane de tone. Porumbul ocupă locul al doilea, cu 2,93 milioane de tone şi încasări 584,32 milioane de euro.

Pesta porcină a zdruncinat industria de profil
Înainte de a apărea pesta porcină africană în România, 60% din consumul de carne proaspătă de porc era asigurat din producţia naţională, însă acum a coborât la 40%, spun asociaţiile producătorilor de carne de porc. Potrivit Asociaţiei Române a Cărnii, România pierde anual în jur de 900.000 de porci, în condiţiile în care efectivele matcă au scăzut cu aproape 35.000 de scroafe de la începutul epidemiei de pestă porcină africană, respectiv iulie 2017. Nu în ultimul rând, carnea de porc este mai scumpă pe piaţa românească cu 15-20%, din cauza deficitului major de carne de porc de pe piaţa internaţională, în condiţiile în care pesta porcină africană a devastat China şi Asia, iar UE exportă masiv în această regiune.

Reprezentanţii industriei cărnii de porc din România, zdruncinată serios de evoluţia acestei boli, au avertizat că porcii neînregistraţi din gospodăriile ţărăneşti sunt principalii factorii de răspândire a virusului, iar un prim pas ar fi fost o măsură care să reglementeze dimensionarea fermelor în care se cresc porci. În martie 2019, Petre Daea fostul ministru al Agriculturii a emis cu un ordin care stabilea dimensionarea tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României, iar în fermele de subzistenţă, respectiv gospodăriile populaţiei, era permisă creşterea a maximum 5 capete de porcine cu greutatea de peste 30 de kilograme. Premierul de la acea vreme, Viorica Dăncilă, pe fondul alegerilor din toamna acestui an, a cerut ministrului Agriculturii anularea acestui ordin. Ceea ce s-a şi întâmplat.