Administraţia Obama apără planul antirachetă în contextul în care Rusia îl corelează de noul START

Global Security Newswire
În faţa scepticismului republicanilor, Rose Gottemoeller, adjunctul secretarului de stat responsabil cu controlul armamentului, a reafirmat poziţia administraţiei Barack Obama potrivit căreia scutul antirachetă planificat pentru Europa nu va fi constrîns de formulări legate de limbaj într-un nou tratat nuclear de control al armelor cu Rusia.
“Am dat clar de înţeles că SUA nu pot accepta limitări sau restricţii privind dezvoltarea sau desfăşurarea sistemului de apărare antirachetă american”, a declarat Gottemoeller. “Percepţiile greşite persistente despre capacităţile sistemului NATO propus – în mod special faptul că sistemul ar viza rachetele balistice intercontinentale ruse (ICBM) sau ar submina descurajarea strategică a Rusiei – sînt nefondate”, a precizat oficialul.
Unii republicani au criticat administraţia Obama pentru faptul că a fost de acord cu formularea din preambulul noului tratat START, care recunoaşte “existenţa corelaţiei dintre armele strategice ofensive şi armele strategice defensive, că această corelaţie va deveni mai importantă în contextul reducerii armelor nucleare strategice şi că actualele arme strategice defensive nu subminează viabilitatea şi eficienţa armelor strategice ofensive ale părţilor”.
Problema care se pune este dacă modul de redactare impune limite legale reale privind activităţile scutului american antirachetă. Rusia a indicat că ea consideră că limbajul face exact acest lucru şi a ameninţat că se va retrage din tratat, dacă desfăşurările antirachetă ale SUA în Europa devin nejustificat de ameninţătoare. Casa Albă a contracarat afirmînd că desfăşurarea planificată de sisteme de apărare antirachetă nu dă motive Moscovei să se retragă din acord.
Administraţia Obama merge mai departe cu Abordarea Adaptivă în Etape a apărării antirachetă în Europa (EPAA), care se va afla sub umbrela unui efort mai larg al NATO. A fost semnat un acord privind desfăşurarea de interceptoare de rachete în România şi a unui radar de mare putere ce urmează să fie instalat în Turcia.
Camera Reprezentanţilor, în care republicanii deţin majoritatea, a aprobat legislaţia fiscală în domeniul apărării pentru 2012, care va interzice orice reducere a capacităţilor antirachetă americane fără permisiunea explicită a Congresului. Cu toate acestea, Senatul dominat de democraţi nu a inclus o dispoziţie similară prevederii din proiectul de lege din Camera Reprezentanţilor.
Preşedintele fundaţiei “Ploughshares Fund”, Joseph Cirincione, a afirmat că Moscova a exagerat măsura în care noul tratat START are legătură cu capacităţile antirachetă şi are o interpretare excesivă a modului în care sistemul de apărare antirachetă al NATO ar afecta descurajarea sa nucleară. În pofida promisiunilor repetate din partea unor oficiali americani de nivel înalt că sistemul are ca scop prevenirea unui atac cu rachete din Orientul Mijlociu, oficialii ruşi “nu ne cred”, a spus Cirincione.
Şeful Comisiei pentru afaceri internaţionale din Duma de Stat rusă, Konstantin Kosacev, a declarat pentru Voice of Russia că desfăşurarea de interceptoare Standard Missile 3 în România este de natură să submineze securitatea naţională a Rusiei şi să fie un motiv pentru retragerea din noul START.
“Înainte de ratificarea noului tratat START, Rusia a declarat că ar putea ieşi din el în cazul în care planurile Washingtonului de a desfăşura elementele sale antirachetă în Europa ar reprezenta o ameninţare la adresa securităţii Rusiei. Cred că este exact cazul cu România”, a afirmat parlamentarul.
El a spus că Moscova a primit semnale derutante de la Washington şi NATO: “Trebuie să negociem problema atît cu Washingtonul, cît şi cu Bruxellesul. În acelaşi timp, Statele Unite ne spun să ne adresăm NATO, în timp ce alianţa ne trimite din nou la Washington”, a precizat Kosacev.
“Sistemul care este planificat pentru a fi desfăşurat în România este incapabil să intercepteze ICBM-urile ruse”, a afirmat Rogov. “Dar desfăşurarea unui scut similar în Polonia pînă în 2015, în principal în Marea Nordului şi Marea Barents, ar putea fi încărcat de consecinţe strategice grave”, a precizat el. Acordul are mai mult un impact politic decît strategic privind relaţiile americano-ruse, a subliniat Rogov. “Simbolismul politic are efecte negative atunci cînd SUA încep să-şi arate intenţia de a desfăşura o apărare antirachetă în Europa de Est, fără a-şi coordona momentele-cheie cu Rusia”, a declarat Rogov.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut