Adio autostrăzi urbane, pasaje subterane și supraterane în orașe

Autostrăzile urbane vor fi demolate, iar pasajele subterane și supraterane, străpungerile și lărgirile de străzi sunt în contradicție cu eficiența mobilității conform noilor tendințe în materie de dezvoltare urbană a declarat Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene în cadrul dezbaterii „Dezvoltarea capacităților administrative de negociere pentru implementarea pactului verde european”.
Evenimentul a fost organizat, luni, de Facultatea de Studii Europene, iar printre vorbitori s-au numărat Diana Coman, director al Departamentului Fonduri Europene de la Consiliul Județean și Gabriela Baciu de la Ministerul Finanțelor. Dezbaterea a fost moderată de prof univ. dr Gabriela Ciot de la Facultatea de Studii Europene.
Ovidiu Cîmpean a subliniat în intervenția sa că la nivel european nu se mai urmărește fluidizarea traficului auto în orașe, ci o mobilitate sustenabilă, practică și eficientă.
El a spus că printre orașele model și pentru România în privința dezvoltării urbane și atingerii obiectivului de neutralitate climatică se numără Utrecht, Copenhaga sau Barcelona. „Utrecht este un exemplu de mobilitate urbană, cu sute de bicicliști care trec în fiecare oră pe străzi. În aceste orașe se trece de la autostrada urbană la autostrada civică, cu mult spațiu verde, spații pietonale ample și piste de biciclete. De asemenea, Barcelona implementează conceptul „Superblocks” și cel de axe verzi”, a spus secretarul de stat.

El a menționat că până în 2030, legislația europeană obligă reducerea emisiilor de carbon cu 55 la sută, până în 2040 cu 90 la sută, iar în 2050 emisiile trebuie să fie zero, iar cele care nu pot fi eliminate să fie captate prin măsuri de compensare precum creșterea suprafeței spațiilor verzi sau împădurire. „România are în acest context atât avantaje, puncte forte, cât și lucruri care trebuie îmbunătățite. România este prima țară din UE care și-a atins obiectivul de a reduce cu 55 la sută emisiile de carbon, raportat la anul 1990. In anul 2020 am reușit să atingem acest obiectiv. Este o realizare importantă a României, iar aceasta se cuplează cu creșterea economică rapidă. De când am intrat în Uniunea Europeană avem cea mai rapidă rată de creștere din Europa de Est a indicatorului PIB per capita raportat la puterea de cumpărare. În anul 2000 acesta era la 26 la sută din media UE, iar în anul 2023, conform Eurostat, am ajuns la 78 la sută din media UE.
Cele două lucruri-Grean Deal și creșterea economică, sunt cuplate, iar reducerea emisiilor de carbon nu presupune o lovitură dată sectorului economic. UE investește mulți bani în România. Avem la dispoziție 80 de miliarde de euro din care o treime merg către Green Deal”, a precizat Ovidiu Cîmpean. El a arătat că la nivel UE a apărut un program nou care va urma PNRR, Fondul Social pentru Climă. Până în 2025 statele membre trebuie să trimită o strategie cu privire la acest fond. „Acest fond va urma PNRR și va începe să fie implementat din 2027. Sunt zeci de miliarde de euro la nivel european alocate prin Fondul social pentru climă”, a arătat secretarul de stat. El a mai explicat că locurile de muncă ale viitorului și locurile de muncă generate de Green Deal sunt importante și vor lua locul unor joburi care sunt pe cale de dispariție.
„Vom avea până în 2050, două milioane de locuri de muncă generate de Green Deal. Este nevoie de achiziții publice verzi, avem nevoie de proiectanți care să proiecteze clădiri eficiente energetic, dar și alte calificări care vor apărea în urma tranziției verzi”, a mai afirmat Ovidiu Cîmpean.

El a mai arătat că cea mai mare parte a poluării e generată în orașe, precizând că tocmai de aceea politicile privind neutralitatea climatică trebuie să vizeze mediul urban. Secretarul de stat a atras atenția că puține orașe din România au această direcție de a implementa programele Green Deal și cele privind neutralitatea climatică. „La nivelul funcționarilor și al decidenților încă există această bâlbâială în politicile publice pe care le implementează și care de multe ori sunt contradictorii ”, a spus Ovidiu Cîmpean.

La rândul său, profesorul Gabriela Ciot a ținut să remarce faptul că Ciot la capitolul strategizare în domeniul Grea Deal România stă foarte bine, însă lucrurile stau ceva mai rău la partea de implementare.

Diana Coman, șef Serviciu dezvoltare locală în cadrul Consiliul Județean Cluj a menționat că, pentru a contribui la atingerea obiectivului de neutralitate climatică, una dintre prioritățile instituției din care face parte vizează construirea unui spital monobloc pentru copii. Diana Coman a explicat că în prezent Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii funcționează în 14 clădiri, multe dintre ele foarte vechi și ineficiente energetic, ceea ce presupune consum de energie enorm.

Tot la nivel de sănătate, a spus Diana Coman, se vizează construirea Centrului de Transplant Multiorgan.
Diana Coman a mai spus că la nivelul județului se derulează multe proiecte pentru modernizarea drumurilor și care se înscriu politica Green Deal. „Pe partea de infrastructură rutieră se pune accent pe reciclarea deșeurilor din construcții, betonul verde, cimentul verde care aduc punctaj la competiții europene”, a spus reprezentantul Consiliului Județean Cluj.
Cosmin PURIȘ