Adevărata faţă a parteneriatului germano-grec

Cancelarul Angela Merkel şi-a exprimat solidaritatea şi prietenia cu Grecia în timpul vizitei sale, de la Atena, însă, pe străzi, protestele au relevat tensiunea la care este supusă societatea greacă.

Vizita lui Merkel la Atena a fost – după cum au declarat atît cancelarul cît şi omologul său grec, premierul Antonis Samaras, după un tete-a-tete de două ore – o întîlnire între prieteni, între parteneri, fiind important “să îşi vorbească” şi să rămînă “în contact intensiv”.

Samaras pare să fi fost conştient de faptul că ospitalitatea grecească va fi supusă unei încercări maxime odată cu vizita cancelarului Merkel. Din acest motiv, măsurile de securitate au fost mai mari decît în cazul oricărei vizite de acest fel din istoria recentă a capitalei greceşti, inclusiv cea a preşedintelui SUA, Bill Clinton, în 1999. Poliţia a închis chiar autostrada care lega Atena de aeroport, una dintre arterele principale ale oraşului, iar traficul a fost oprit într-o mare parte din centru.

După întîlnirea de la Vila Maximos, Merkel – cu Samaras alături – s-a confruntat cu presa şi cu întrebarea evidentă privind scopul vizitei sale. “Pentru mine, este foarte important să ajung într-adevăr să cunosc o ţară”, a declarat Merkel presei.

Pe de altă parte, o vizită de jumătate de zi, într-un “cocon” de securitate, pare îndoielnic să fi fost suficientă, însă gestul a fost cu toate acestea bine primit. Vizita, a precizat Samaras, “dovedeşte că am rupt izolarea internaţională”. Imaginea Greciei peste hotare este mult mai bună decît cu cîteva luni în urmă, iar vizita cancelarului Merkel este dovada, a insistat premierul grec.

Cu toate acestea, în pofida unei afişări publice de afecţiune, vizita lui Merkel face prea puţin pentru a schimba situaţia actuală cu care se confruntă o Grecie extrem de îndatorată. Ţara are nevoie urgentă de o nouă finanţare, într-un context în care troica alcătuită din Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană şi Comisia Europeană îşi formulează evaluarea cu privire la progresele pe care le-a făcut Atena în implementarea reformelor cerute de creditorii Greciei. Viitoarea tranşă de ajutor de peste 30 de miliarde de euro atîrnă acum în balanţă.

Mai mult, economia Greciei rămîne în cădere liberă, după ce a scăzut cu 20% în patru ani şi se confruntă cu o altă scădere de 6,5% în acest an. Dacă Grecia va putea rămîne în cele din urmă în zona euro rămîne de văzut, mai ales că troica este din ce în ce mai frustrată cu privire la faptul că Atena mai trebuie încă să aprobe măsuri de austeritate şi a fost lentă în implementarea reformelor necesare.

Solicitările internaţionale de reduceri suplimentare dureroase – multe dintre ele provenind din partea Berlinului – au alimentat ura pe străzi. Acest lucru a fost însă în mare parte ignorat marţi, la Vila Maximos, unde atmosfera a fost plăcută şi liniştită, chiar dacă demonstranţii ţipau la doar 200 de metri distanţă. “Europa este casa noastră”, a declarat Samaras, în timp ce Merkel a insistat asupra faptului că speră şi doreşte ca Grecia să rămînă parte a zonei euro.

Cinicii ar putea puncta că 40% dintre exporturile germane sînt furnizate partenerilor din zona euro, motiv pentru care orice fracturi ale pieţei comune ar putea lovi dur Germania. Merkel a rămas însă fidelă mesajului său, subliniind că vizita sa a vizat “o înţelegere mai profundă a situaţiei din Grecia.”

Merkel a fost decisă să descrie o imagine cît mai strălucitoare a situaţiei din Grecia. Cancelarul a remarcat că deficitul balanţei comerciale s-a stabilizat şi că reformele au redus costul unitar al forţei de muncă. Alte măsuri, cum ar fi reformele structurale profunde, cer timp. Merkel a precizat că nu a venit în Grecia în calitate de “profesor sau evaluator” şi că mai există încă multe de făcut, deşi au fost realizate o mare parte din activităţile necesare.

Vizita lui Merkel nu a fost limitată la întîlnirea cu Samaras. Cancelarul s-a întîlnit şi cu preşedintele grec Karolos Papoulias, înainte de a se grăbi spre Hotelul Hilton, pentru o întîlnire cu reprezentanţii mediului de afaceri grec şi german, în speranţa de a deschide un “nou capitol” în cooperarea bilaterală – după cum s-a exprimat cancelarul. Stimularea creşterii economice a fost sloganul întîlnirii.

Banca Europeană de Investiţii este pregătită să ofere 10 miliarde de euro pentru proiecte, iar banca de stat germană KfW ar trebui să ajute, de asemenea, cu finanţarea. Banii ar urma să finanţeze proiecte de mult planificate, cum ar fi reforma municipalităţii, cu ajutorul unor experţi germani, Grecia putînd în cele din urmă să acceseze finanţarea UE pusă deoparte în acest scop.