Activităţi dedicate centenarului Diviziei 4 Infanterie Gemina

Divizia 4 Infanterie Gemina aniversează 100 de ani de când se află în slujba României. Cu această ocazie, la Cluj-Napoca sunt programate săptămâna viitoare o serie de activităţi în care vor fi implicaţi militari din unităţile din toată jumătatea de nord a României. Evenimentele ce se defăşoară sub egida ‘’Divizia 4 Infanterie Gemina-100 de ani în Armata Română’’ încep marţi, 16 august, în Someşeni, unde militarii Batalionului 317 Cercetare Vlădeasa vor prezenta o expoziţie de tehnică, armament şi aparatură militară. Totodată, în poligonul militar de aici va fi amenajat un muzeu în aer liber. Pe 17 august, evenimentele dedicate centenarului Diviziei 4 Infanterie Gemina vor continua în Piaţa Avram Iancu cu o ceremonie militară şi religioasă. Cu această ocazie, militarii marii unităţi vor da onorul şi vor prezenta vehiculele de luptă din dotarea Diviziei. Programul mai cuprinde un moment artistic ‘’Dacii şi Romanii’, programat să aibă loc în Piaţa Ştefan cel Mare, urmat de o ceremonie militară şi religioasă de dezvelire a unei plăci comemorative în faţa sediului Comandamentului Diviziei.

Armata a 4-a (de Nord) s-a înfiinţat în noaptea de 14/15 august 1916 prin Înaltul Decret nr. 2784, semnat de regele Ferdinand I al României.

Primul comandant a fost generalul de divizie Constantin Prezan (1861 – 1943), cel care, în 1930, a fost distins cu gradul suprem de mareşal.

La 10 decembrie 1918, cu Ordinul nr. 807 al Marelui Cartier General, se constituie, la Sibiu, Comandamentul Trupelor din Transilvania, la comanda căruia a fost numit generalul Traian Moşoiu. În perioada interbelică, în Transilvania a funcţionat Inspectoratul General de Armată nr. 3, care avea în subordine Corpurile 6 si 7 Armată. În condiţiile agravării rapide şi accentuate a situaţiei internaţionale, cu deosebire în vecinătatea României, la 22 septembrie 1939, Armata a 4-a, recent înfiinţată, a devenit Comandamentul Grupului de Armate nr. 1 din Transilvania.

Pe parcursul celui de al Doilea Război Mondial, Armata a 4-a Română a fost singura structură operativă care s-a aflat neîntrerupt pe front, de la Prut la Volga şi de la Stalingrad în Munţii Boemiei, lângă Praga, din iunie 1941 până în mai 1945. Comandamentul  Armatei a 4-a s-a desfiinţat la 5 iunie 1947, în baza  Ordinului M.St.M. nr. 40.500, iar unităţile au fost redistribuite. Prin Înaltul  Decret Regal nr. 1346 din 28 iunie 1947, începând din 1 iulie  a luat fiinţă Regiunea a 3-a Militară, cu sediul la Cluj, prin transformarea Comandamentului 6 Teritorial. La 30 aprilie 1960, Regiunea a 3-a Militară îşi schimbă denumirea în  Armata a 3-a şi se restructurează. Începând cu 5 aprilie 1980,  Armata a 3-a îşi schimbă denumirea în Armata a 4-a, sediul Comandamentului fiind la Cluj-Napoca. După Revoluţia din Decembrie 1989, la fel ca întreaga societate românească, Armata a intrat într-un lung proces de reformă şi restructurare, cu schimbări fără precedent în toate componentele instituţiei militare. Din 17 octombrie 1990, Armata a 4-a a primit şi denumirea onorifică de „TRANSILVANIA”, pe care a avut-o şi în anii 1918 – 1919, după realizarea Marii Uniri, în campaniile din Munţii Apuseni şi din Câmpia Tisei. În baza art. 13, alin. 1, din O.G. nr. 41/1999 privind organizarea şi funcţionarea M.Ap.N. şi a Planului-cadru privind desfăşurarea procesului de restructurare şi modernizare a Armatei României în anul 2000, aprobat de CSAT, şi a Ordinului nr. MS 33/30.03.2000, Armata a 4-a „TRANSILVANIA” s-a transformat în Corpul 4 Armată Teritorial, care, prin Decretul prezidenţial nr. 645/10 august 2001, a primit noul Drapel de luptă şi denumirea  onorifică a primului comandant, din 1916, „Mareşal CONSTANTIN PREZAN” .

Începând cu data de 15.06.2008, Corpul 4 Armată Teritorial „Mareşal CONSTANTIN PREZAN” se transformă în Divizia 4 Infanterie, prin intrarea în vigoare a unui nou stat de organizare în baza Dispoziţiei Statului Major General nr. G. 2 / S. 729 din 29.04.2008, structură care a primit denumirea onorifică de „GEMINA” (aprobarea nr. H-2566 din 24.05.2008) .

Aria sa de responsabilitate reprezintă aproape un sfert din suprafaţa totală a României. Această zonă este mărginită de frontiera de stat la  sud-vest, vest şi nord, la est de Carpaţii Orientali şi la sud de Carpaţii Meridionali.

Cosmin PURIŞ