Accident sau premeditare?

Agenţia Germană de Presă (Deutsche Presse Agentur) a prezentat 1 Decembrie ca pe o zi în care românii
şi autorităţile de la Bucureşti serbează 100 de ani de la „anexarea’’ unei părţi a Ungariei. „România sărbătoreşte 100 de ani de la anexarea fostei provincii maghiare Transilvania. Prin acest câştig teritorial, în urma căderii Austro-Ungariei, după Primul Război Mondial, România şi-a mărit cu o treime teritoriul. În Transilvania, românii erau deja atunci majoritari. Reprezentanţii celor 800.000 de germani care trăiau acolo au votat de asemenea anexarea la România. Cei mai mulţi germani din România au emigrat între timp”. Ştirea publicată de DPA a fost difuzată şi de postul naţional german de televiziune ZDF, lucru care a stârnit un val de indignare în rândul românilor, mai ales că viza un simbol naţional cu totul special. Este vorba de Ziua Naţională a României sărbătorită la 1 decembrie şi care face trimitere la actul realizat în urmă cu 100 de ani când, printr-un proces democratic extrem de complex (alegerea de reprezentanţi din toată zona Transilvaniei şi mandatarea prin credenţionale să participe al Adunarea de la Alba Iulia), românii au consimţit să trăiască într-un singur stat. Demersul românilor basarabeni, bucovineni şi Transilvăneni de la 1918 nu a fost nicidecum unul „de anexare’’, deoarece s-a înscris perfect în curentul spiritual universal al epocii: principiul dreptului la autodeterminare. Aici, trebuie precizat că, deşi curentul a fost asociat, în toamna anului 1918, cu numele preşedintelui american Woodrow Wilson, acesta este un produs al spiritualităţii europene.

Revenind la ştirea apărută în presa germană, întrebarea care se pune este dacă modul în care a fost prezentată Sărbătoarea Centenarului Marii Uniri a României de agenţia DPA a fost accidentală sau conştientă. Dacă a fost accidentală oricum este grav, pentru că nu-i permis ca la o agenţie naţională de presă dintr-un stat precum Germania să apară astfel de materiale fără a se face în prealabil o minimă documentare. Dacă redactorul care a realizat ştirea citea cât de cât despre cum au evoluat lucrurile în Europa Centrală şi de Est în prima jumătate a secolului XX, afla că decizia românilor din Transilvania din 1918 a fost recunoscută prin Tratatul de la Trianon din iunie 1920. Mai mult, această situaţie a fost reconfirmată prin Tratatul de la Paris din 10 februarie 1947, ceea ce a demonstrat că decizia cu privire la graniţa dintre România şi Ungaria în urma Primului Război Mondial a fost luată corect. De asemenea, jurnaliştii germani mai puteau afla că în 1918 Transilvania s-a desprins de Austro-Ungaria şi nu de Ungaria, aceasta din urmă devenind actor de jure pe scena politică internaţională doar după Tratatul de al Trianon.

Cât priveşte varianta cum că materialul despre Centenarul României a fost prezentat în mod conştient în acest fel, dacă acest lucru ar fi adevărat, ar fi foarte grav! Şi asta, în primul rând ar arăta că unii dintre formatorii germani de opinie nu au înţeles nimic din lecţia Primului şi celui de al Doilea Război Mondial. Mai mult, o asemenea retorică în care se apelează la termenul de „anexare’’ ne duce cu gândul la anii 30 când Germania se pregătea să anexeze mai toată Europa.

Totuşi, credem că jurnalistul care a scris articolul despre România la 1 decembrie a fost un ingnorat iar cel care a redactat materialul a fost neatent. Altfel, acceptând o asemenea paradigmă s-ar putea naşte şi întrebarea dacă, în 1990, în cazul Germaniei a fost vorba de unificare sau anexare?!

Cosmin PURIȘ