Accesul turiştilor la bisericile din Cizer şi Petrindu va avea anumite restricţii

Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, a anunţat, ieri, cu ocazia finalizării proiectului de restaurare şi conservare a bisericilor din lemn din Petrindu şi Cizer din Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, că vor exista anumite restricţii de acces în cele două lăcaşuri de cult pentru a proteja pictura recent restaurată. „În cadrul acestui proiect au fost restaurate două biserici, biserica din Cizer, construită de Horea în 1773 şi biserica din Petrindu Mare, pictată de Dimitrie Ispas din Gilău. S-a restaurat atât structura, s-au înlocuit învelitorile, acoperişul din şindrilă şi a fost restaurată pictura interioară. A fost o activitate extrem de laborioasă şi bine susţinută de specialişti. Cele două lăcaşuri de lemn vor fi deschise publicului, însă vor exista anumite restricţii de acces pentru a nu deteriora pictura proaspăt restaurată. Deci, numărul persoanelor care vor putea intra va fi de cel mult zece. Vom permite organizarea de evenimente numai în cazul în care se respectă aceste condiţii. De asemenea, este interzisă folosirea lumânărilor, sunt restricţii referitoare la iluminat, restricţii privind umiditatea interioară. Din acest motiv, până la luarea măsurilor de protecţie completă şi de dezumidificare, aceste biserici nu vor fi deschise pentru evenimente”, a declarat Tudor Sălăgean. Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei a precizat că proiectul de restaurare şi conservare a celor două lăcaşuri de cult a fost unul extrem de laborios, fiind extrem de susţinut de specialiştii implicaţi în această lucrare.

La rândul său, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Vakar Istvan, a ţinut să mulţumească finanţatorului şi echipei de implemenatre a proiectului privind restaurarea şi conservarea bisericilor din Petrindu şi Cizer, precizând că instituţia pe care o reprezintă va continua să deruleze proiecte ce vizează conservarea şi restaurarea patrimoniului construit. Vakar a mai spus că la nivelul Consiliului Judeţean Cluj s-a constituit un fond pentru a ajuta comunele să deruleze proiecte de protejare a patrimoniului construit.

Trond Tystad, reprezentant al Asociaţiei Nordice de Design Urban(NUDA) a ţinut să spuncă că eroii acestui proiect sunt experţii români. „Este important să spunem că partea română este eroul proiectului. Echipa lor de experţi în conservare a făcut această muncă”, a spus norvegianul.

Bisericile din Cizer şi Petrindu, aflate în prezent în Parcul Etnografic „Romulus Vuia” din Cluj-Napoca, au fost restaurate printr-un proiect norvegian în valoare de 3.888.209 lei. Proiectul s-a derulat pe parcursul a 21 de luni, fiind implementat de Asociaţia Nordică de Design Urban şi Muzeul Etnografic al Transilvaniei.

Biserica din Cizer este, din punctul de vedere al specialiştilor, unul dintre cele mai importante monumente de arhitectură de lemn din România. Construită din bârne de stejar, aceasta are forma cea mai evoluată a planurilor bisericilor de lemn transilvane.

„Elementele decorative specifice artei lemnului – frânghia, rozetele, brâiele cu dinţi de lup – sunt, în cazul acestei construcţii, admirabil proporţionate”, spun specialiştii care s-au ocupat de proiect.

Construcţia datează din anul 1773, fiind realizată de Vasile Nicula Ursu, cunoscut în istoria românilor sub numele de Horea şi una dintre cele mai importante personalităţi transilvănene ale secolului XVIII.

Cealaltă biserică de lemn a fost relocată în muzeu din localitatea Petrindu (Sălaj), ea fiind ridicată în 1612. A fost construită în cimitir, pe un deal deasupra satului, unde a stat până în 1835, când a fost mutată în mijlocul satului. Şi aceasta este realizată din bârne de stejar şi are un turn foarte înalt, flancat de patru turnuleţe. Ceea ce este deosebit la această biserică este pictura, realizată de unul dintre maeştrii artei sacre româneşti din Transilvania – Dimitrie Ispas din Gilău. Astăzi se cunosc 14 biserici a căror pictură a fost realizată de meşterul din Gilău. Biserica din Petrindu Mare a fost, se pare, ultima mare lucrare a artistului transilvănean, care a murit în 1836. În contextul lucrărilor de conservare şi restaurare a bisericilor din Petrindu şi Cizer, reprezentanţii norvegieni implicaţi în proiect au elaborat şi un Master Plan de dezvoltare a Parcului „Romulus Vuia”, care propune o nouă viziune de dezvoltare a parcului şi de promovare a muzeului satului. De asemenea, Master Planul va fi utilizat ca element de pornire în elaborarea temei pentru un concurs de soluţii în cadrul muzeului în aer liber.

Cosmin PURIŞ