Academice În exclusivitate pentru “Făclia”

General (r) prof. dr. Vasile CÂNDEA : “… este obligaţia statului să creeze condiţii minimale de atragere a valorilor naţionale”

General (r) prof. dr. Vasile Cândea va împlini peste numai o zi, la 24 mai, 80 de ani. O vîrstă frumoasă, o vîrstă care nu se vede deloc. Şi nu se vede deoarece apreciatul om de ştiinţă este la fel de activ în ţară şi peste hotare, referindu-mă nu numai la calitatea de cadru militar al armatei române, ci şi din postura de preşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, calitate pe care o are din 1990 !

Cercetările prof. dr. Vasile Cândea, concretizate în peste 750 de articole ştiinţifice publicate în reviste de specialitate din întreaga lume, au vizat şocul traumatic, contribuţia sistemului limfatic în şoc (studii prioritare în România), afecţiunile miocardului, plămînului, ficatului, pancreasului şi sistemului imunitar în timpul şi după circulaţia extracorporală, chirurgia hematologică, referindu-mă la executarea primelor limfografii cervicale în România. A realizat, împreună cu specialiştii Spitalului St. Luc din Bruxelles, implantarea unei inimi artificiale autonome de tip NOVACON. Şi exemplele pot continua, putînd fi atins şi palierul militar, în care a parcurs toate treptele ierarhiei militare de la lt. Major la general de armată în 2004.

• Domnule general prof. dr. Vasile Cândea, în primul rînd, ‘La mulţi ani’, cu sănătate şi cît mai multe bucurii. Vă apropiaţi de frumoasa şi respectabila vîrstă de 80 de ani, sînt tentat să vă întreb dacă există sau nu un secret al acetei longevităţi.
• Vă mulţumesc pentru urarea făcută. Cum arăt nu-mi dau seama. Sînt mulţumit că am ajuns la această vîrstă. Dacă există un secret ? Nu există un secret anume. Depinde de gena din care te tragi. Din familia mea, aproape toţi sînt longevivi. Iată că mă număr şi eu printre cei care beneficiază de această favoare, care este independentă de viaţa noastră, de opţiunile noastre. Mediul în care trăim îşi pune şi el amprenta asupra evoluţiei noastre în timp. Provin dintr-o familie de ţărani şi sînt prima generaţie, cum se spune, ‘încălţată’. Modul de viaţă în zona din care mă trag este sănătos. Satul în care m-am născut şi am copilărit se află la marginea lacului Suhaia. Balta ne asigura yilnic peşte proaspăt, chiar şi trei mese pe zi. Dar balta ne mai asigura şi scoici, moluşte,… Ajung apoi la muncă, alta la ţară decît cea de la oraş. Munca mea, de medic, este foarte solicitantă, mai ales în chirurgia cardiovasculară. Pe vremea mea stăteam în clinică zi -lumină. Acuma însă, preocupările mele, din postura de preşedinte al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România, este una administrativă, de organizare.
• Ce se poate face ca specialiştii români să nu mai migreze spre alte spaţii georgrafice ?
• Fuga de materie cenuşie a fost, este şi va fi şi în continuare. Mi-aduc aminte de perioada în care eram la Paris, la Spitalul Broussais, alături de prof. dr. Charles Dubost. Spre sfîrşitul stagiului, prof. Dubost m-a chemat ăn birou şi m-a întrebat, ‘Nu vrei să rămîi aici ?’ Am rămas cu gura căscată. Recunosc că am fost şi onorat de propunerea făcută. Am fost asigurat că familia mea nu va avea de păţit nimic. I-am cerut un răstimp de o săptămînă şi a fost o săptămînă în care m-am frămîntat. Tentaţia era uriaşă. I-am răspuns negativ şi parcă-l văd şi acuma cum şi-a pus mîiinile în şolduri şi m-a întrebat, ‘Cum aşa ?’ Vedeţi dvs., depinde de cît de legat este un om de locul lui, de oamenii locului, de familie. Gîndiţi-vă apoi că foarte mulţi savanţi români, mai ales ardeleni, s-au întors în ţară şi au făcut nu numai carieră, ci au şi pus bazele solide ale unor şcoli de mare recunoşatere internaţională astăzi. Revin la fuga de materie cenuşie care există şi azi, în alte condiţii însă. Este obligaţia statului să creeze condiţii minimale de atragere a valorilor naţionale. Sigur că aici este opţiunea fiecăruia în parte.
• Sînteţi la Cluj-Napoca, sînteţi alături de colegii filialei clujene a Academiei Oamenilor de Ştiinţă.
  
• Avem alegeri pentru Filiala clujeană. Să vă spun ceva… Vreau ca această filială clujeană să devină un punct de reper al Academiei Române în general şi am în vedere colaborări atît cu Academia Română, căt şi cu Academia de Ştiinţe Medicale din România. Noi, Academia Oamenilor de Ştiinţă din România, sîntem coordonatoare de credite şi în România există doar două foruri academice de acest calibru, noi şi Academia Română. Numai că printr-o lege absolut nedreaptă şi nu vreau să spun mai multe, ni se retrage bugetul care reprezenta 0, 01 la sută ! Într-o ţară în care criza economică este cea care este. Dar ceea ce s-a făcut cu noi nu s-a întîmplat nici în Burkina Faso şi cu nici o Academie din lume !!! Speranţa însă nu moare…

Demostene ŞOFRON