PSD adună semnături pentru susţinerea construirii metroului la Cluj-Napoca

Social democraţii clujeni au anunţat, vineri, că vor demara o campanie de strângere de semnături pentru susţinerea construirii în Cluj-Napoca şi în localităţile învecinate a unei linii de metrou. În opinia deputatului Horia Nasra, proiectul ar trebui să aibă următorul traseu: Gilău – Floreşti –Cluj-Napoca – Apahida – Jucu, practic o linie care să asigure mobilitatea locuitorilor din municipiu şi localităţile limitrofe dar care să şi facă legătura între Autostrada Transilvania şi platforma industrială de la Jucu. Liderul PSD Cluj susţine că metroul la Cluj-Napoca nu este un proiect irealizabil, aducând ca argument în acest sens exemplul mai multor oraşe din Europa cu populaţie de până la 500 de mii de locuitori şi în care există metrou. “Lansăm o campanie, care se numeşte Metrou Cluj. În ultimii ani, în comunitate s-a discutat foarte mult de soluţii prin care să putem decongestiona traficul. S-a discutat în ultimii 16 ani despre următoarele posibilităţi mari, dar s-a discutat doar în campania electorală – s-a discutat de tunel sub oraş, s-a discutat de monorail şi s-a discutat de introducerea metroului. (…) Noi avem şase studii de caz, două din Franţa – Lille şi Rennes, Bilbao şi Laussane, din Spania şi Elveţia, şi două oraşe din Italia – Brescia şi Catania. (…) Prezentăm propunerea noastră, vom organiza o serie de dezbateri în Cluj-Napoca şi în comunele prin care ar urma să treacă metroul. Vom organiza şi consultare publică, un mini referendum, ca să-i întrebăm pe clujeni dacă sunt de acord să susţină sau nu introducerea metroului în Cluj”, a declarat preşedintele PSD Cluj, Horia Nasra. Liderul social democrat clujean a menţionat că proiectul de metrou la Cluj-Napoca ar putea fi susţinut cu finanţare de la bugetul local, bugetul Uniunii Europene sau cu bani de la Guvern. Nasra a mai spus că ar fi posibil şi contractarea unui credit pentru o astfel de investiţie.
La rândul său, senatorul Vasiel Ilea, preşedinte al PSD Cluj-Napoca, susţine că în perioada următoare vor fi organizate dezbateri care să clarifice posibilele puncte gri ale proiectului şi care să înlesnească accesul reprezentanţilor administraţiei locale şi a cetăţenilor la informaţia specifică. ‘’Avem nevoie de o viziune, pentru că municipiul Cluj-Napoca împreună cu zonele limitrofe se extinde în mod constant şi în curând, creşterea pe care o avem va duce la o creştere a populaţiei şi la o îngreunare a traficului. În Floreşti, în ultimii 10 ani, de la 7.000 de oameni s-a ajuns la 34.000 de oameni, traficul ajunge până la 70.000 de maşini pe zi care trec pe E60 şi trebuie să găsim o soluţie vizionară”, a spus Vasile Ilea.
Pentru susţinerea demersului, PSD Cluj a creat şi o pagină de internet, metroucluj.ro. Conform social democraţilor clujeni, linia de metrou ar urma să fie construită pe o distanţă, în linie dreaptă, de circa 30 kilometri. Horia Nasra a mai spus că la extremităţile liniei de metrou ar urma să fie construite mari parkinguri pentru maşini. ‘’Considerăm că pentru capitala Transilvaniei acest proiect este unul pe măsura ambiţiilor şi oportunităţilor economice şi sociale din ultimii ani. Cluj-Napoca este motorul economic al Ardealului, un templu universitar cu rezultate incontestabile şi un centru al excelenţei medicale, în fiecare an comunitatea noastră generând tot mai mulţi experţi şi tot mai multe proiecte vizionare. În acest context, Clujul milionului de locuitori va deveni o realitate în următorii treizeci de ani iar proiectul introducerii metroului în zona metropolitană este necesar şi util viitoarei dezvoltări urbane’’, a conchis Nasra.
În Europa sunt mai multe exemple de oraşe cu populaţie comparabilă cu a municipiului Cluj-Napoca în care există metrou. Unul dintre acesta este oraşul italian Brescia. Oraşul este situat la poalele Alpilor, între Mella şi Naviglio, având o populaţie de aproximativ 191.500 de locuitori. Metroul Brescia constă într-o linie automată care leagă districtele nordice ale oraşului de sud-vestul centrului acestuia. În prezent, sistemul are o singură linie şi conectează 17 staţii. Traseul are o lungime de 13,7 km. Acesta este operat de o tehnologie complet automatizată de control al trenurilor fără şofer. În fiecare zi, circa 44.100 de persoane călătoresc cu metroul din Brescia.
Un alt exemplu este oraşul elveţian Lausanne. Populaţia în acest oraş era în 2016 de aproximativ 199.000 de locuitori. Sistemul de metrou Lausanne operează atât servicii de tranzit rapide fără şofer pe o rută separată de grade, cât şi servicii tradiţionale de transport feroviar uşor. Reţeaua este deţinută de două companii distincte. Dintre cele două linii de operare, prima constă într-un traseu de cale ferată uşoară cu capacitate limitată, în timp ce a doua este un metrou complet automatizat care a fost inaugurat în 27 octombrie 2008.
Catania (Italia) este un alt oraş din Europa cu populaţie comparabilă cu a municipiului Cluj-Napoca în a fost introdus metroul. Are aproximativ 315.000 locuitori iar în zona metropolitană sunt 1,1 milioane de locuitori. Metropolitana di Catania este cel mai sudic metrou din Europa. Acest metrou funcţionează din 27 iunie 1999, are 11 staţii, cu o lungime de cale ferată de 8,82 kilometri. Reţeaua feroviară este relativ scurtă, deoarece durează 14 minute pentru a călători întreaga reţea de metrou de la capăt la capăt. Metroul are un trafic de zi cu zi de aproximativ 6.000 de pasageri, iar un exerciţiu anual de 704.000 pasageri. Frecventa estimată de plecare este de 10 minute.
Oraşul Rennes, situat în nord-vestul Franţei, dispune de linie de metrou din 2002. Linia are 9,4 kilometri şi se întinde de la nord-vest spre sud-est de JF Kennedy la Pottery prin Gare de Rennes (cu staţia de metrou), având cincisprezece staţii (dintre care treisprezece sunt subterane).
C. PURIŞ

Articole din aceeasi categorie