Municipiul Gherla, pe harta rutelor culturale europene

Municipiul Gherla se bucură tot mai mult şi de aprecieri internaţionale. Recent, oraşul de pe Someş a fost inclus pe harta rutelor culturale europene de pe teritoriul României.

Sub titlul „Pe urmele patrimoniului cultural al Europei” este publicat un articol mai larg despre vechiul Armenopolis. Este o mare cinste şi onoare pentru localitatea clujeană să fie amintită în această ierarhie a valorilor culturale. Totodată, este descrisă ruta muzeelor etnografice în aer liber din ţara noastră pe lungime de 1011 kilometri. Şi pe acesastă hartă figurează Gherla, alături de 21 de oraşe şi comune din ţară. În toate materialele documentare apare fotografia  cu impozanta Catedrală Armenească din centrul urbei, considerată ca una dintre cele mai mari biserici armeneşti din Europa. Sfinţită la 17 iulie 1804, ea a fost înzestrată cu o frumoasă orgă, exercutată de renumiţi meşteri din Braşov, având și numeroase obiecte de cult de mare valoare materială şi spirituală, printre care: relicva Sfântului Grigore-Luminătorul, pictura în ulei „Coborârea de pe Cruce”, a lui Rubens, crucea din aur masiv ornată cu pietre preţioase ce a aparţinut episcopului Oxentius Verzellescus. Acest frumos lăcaş de  cult din Piaţa Libertăţii este reflectat şi popularizat şi în revista „Harta rutelor culturale Europene”, difuzată pe tot continentul nostru.

Gherla este unicul oraş al Transilvaniei fondat în secolul al XVIII-lea după un plan bine prestabilit. Evoluţia sa se suprapune în timp cu pătrunderea barocului în Transilvania, purtând, din acest motiv, pecetea acestui stil în mod pregnant. Oraşul baroc Gherla, numit şi Armenopolis, a fost întemeiat de o parte a armenilor veniţi din Moldova, sub conducerea episcopului Oxentius Verzellescus, cu acordul principelui Mihai Apafi. An de an, localitatea este vizitată de sute de turişti sosiţi atât din ţară, cât şi din străinătate. Printre cele mai căutate obiective se află Catedrala Armenească şi prima biserică armenească din Gherla, „Solomon”.

Sz. Cs.