Cum trebuie să se poziționeze Clujul în perspectiva bugetului UE 2028-2036

Interviu cu deputatul liberal Ovidiu Cîmpean, raportor în Comisia pentru Afaceri Europene

Negocierile pentru bugetul Uniunii Europene 2028–2034 reprezintă o miză decisivă pentru dezvoltarea României și a marilor săi poli urbani. Într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj, deputatul liberal Ovidiu Cîmpean, raportor în Comisia pentru afaceri europene, prezintă prioritățile strategice ale țării: de la păstrarea fondurilor de coeziune și accesul echitabil la banii pentru tehnologie, până la descentralizarea finanțărilor pentru zonele metropolitane și securizarea resurselor europene pentru trenul de mare viteză și metroul din Cluj-Napoca.

Rep: Domnule deputat, v-ați implicat în dezbaterile privind viitorul exercițiu bugetar european. Care sunt principalele direcții de negociere ale României pentru bugetul 2028–2034?

Ovidiu Cîmpean: Miza pentru România este să păstreze resursele pentru dezvoltare și să aibă acces real la investițiile europene în tehnologie și industrie. Am urmărit aceste două obiective în opinia privind viitorul buget european pentru care am fost raportor în Comisia pentru afaceri europene.

Am cerut finanțări clare și predictibile pentru coeziune și agricultură. Avem încă diferențe mari între regiuni și comunități care au nevoie de infrastructură și servicii publice. În același timp, vreau ca firmele și cercetătorii români să poată beneficia de noul Fond European pentru Competitivitate. România trebuie să participe la dezvoltarea tehnologiilor în care investește Europa.

Am susținut finanțarea coridoarelor feroviare de mare viteză și un rol mai puternic al orașelor și zonelor metropolitane în viitorul buget. Investițiile în energie și în securitatea flancului estic sunt, de asemenea, esențiale pentru noi.

Pentru a aduce nevoile locale în această negociere, am organizat la Cluj consultarea Comisiei pentru afaceri europene cu administrația, universitățile și mediul economic. Bugetul european se negociază acum. Proiectele pe care vrem să le realizăm după 2027 trebuie susținute de pe acum, împreună cu partenerii noștri europeni.

Rep: Cum trebuie să se poziționeze România pentru a valorifica din plin avantajele instrumentelor financiare europene?

Ovidiu Cîmpean: Să pregătim investițiile înainte de deschiderea finanțărilor. Dacă pornim atunci de la zero, pierdem ani.

Dau un exemplu concret: la audierea ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene am cerut un program pentru pregătirea proiectelor de cămine studențești, inclusiv la Cluj. Avem nevoie de terenuri clarificate, proiectare și avize, astfel încât investițiile să poată primi finanțare când programele devin disponibile.

Pentru o firmă de tehnologie sau o echipă de cercetare din Cluj, pregătirea înseamnă și găsirea partenerilor europeni, redactarea unei aplicații competitive și asigurarea cofinanțării. Susțin un sprijin mult mai serios pentru aceste etape. O idee valoroasă poate fi pierdută dacă echipa care o dezvoltă nu are resurse să participe la competiție.

Vreau să folosim mai bine și garanțiile, împrumuturile și capitalul de investiții, acolo unde proiectele pot genera venituri și atrage investitori. Granturile rămân esențiale pentru investițiile publice. Alegerea instrumentului potrivit, regulile stabile și plățile la timp pot face diferența între un proiect realizat și unul abandonat.

Rep: Care au fost principalele lecții învățate de țara noastră din precedentele exerciții financiare europene?

Ovidiu Cîmpean: Am învățat cât de scump se plătește pregătirea slabă a unui proiect. Un teren neclarificat, un studiu superficial sau costuri estimate greșit înseamnă ani pierduți. Am văzut aceste dificultăți atât din administrația locală, cât și de la MIPE.

La Cluj am susținut concursurile de soluții și consultarea comunității prin Centrul de Inovare și Imaginație Civică. O școală, un parc sau o piață publică vor fi folosite zeci de ani. Calitatea lor se decide încă din proiectare. De aceea am propus și un program de asistență pentru pregătirea investițiilor publice prin concursuri de soluții, cu sprijinul Ordinului Arhitecților.

O altă lecție este că fondurile ajung mai greu acolo unde lipsesc echipele de specialiști. Primăriile mici au nevoie de sprijin pentru proiectare, achiziții și implementare. Prin M100 am urmărit tocmai să ajutăm orașele să își pregătească investițiile și să lucreze cu parteneri care le pot sprijini.

Mai avem de eliminat documentele cerute repetat și verificările care se suprapun. Iar experiența PNRR a arătat costul amânării reformelor asumate. Rezultatul unei finanțări se vede în serviciile pe care le primesc oamenii și în investițiile care ajung să funcționeze.

Rep: Ați lansat la COSAC o inițiativă pentru distribuirea geografică echitabilă a noului Fond de Competitivitate. Cum intenționați să convingeți statele din Vestul Europei, care domină în prezent accesarea fondurilor de inovare, cum este Horizon Europe, să accepte criterii de alocare geografică fără a dilua principiul excelenței?

Ovidiu Cîmpean: Un proiect bun de la Cluj trebuie să aibă o șansă reală la finanțare europeană. De aici am pornit când am propus, la COSAC, o clauză de coeziune pentru viitorul Fond European pentru Competitivitate.

Am continuat demersul și am reunit, în jurul unei scrisori comune, 11 parlamentari din șapte state membre ale UE, între care președinți ai Comisiilor pentru afaceri europene din România, Polonia, Bulgaria, Slovacia, Croația, Grecia și Ungaria. Cerem prevenirea concentrării excesive a finanțărilor, sprijin pentru participarea regiunilor care recuperează decalaje, asistență pentru pregătirea proiectelor și transparență asupra distribuirii banilor.

Scrisoarea păstrează explicit standardele de excelență. Nu cerem finanțarea unor proiecte slabe în baza originii lor geografice. Cerem ca echipele valoroase să poată participa în condiții reale la competiție și să fie evaluate după aceleași exigențe.

Partenerilor din Vest le voi explica avantajul unei colaborări mai strânse cu România. O companie sau o universitate occidentală poate găsi aici cercetători, furnizori și parteneri de producție. Investițiile comune pot dezvolta tehnologii europene și reduce dependențele de alte regiuni ale lumii. Vreau parteneriate în care echipele românești au responsabilități și bugete reale.

Voi continua discuțiile cu parlamentarii din Vest și cu instituțiile europene pentru introducerea unor măsuri concrete în regulile fondului. Sprijinul reunit în jurul scrisorii este un pas făcut. Rezultatul pe care îl urmăresc este accesul efectiv al proiectelor românești la finanțare.

Rep: Ați plasat proiectul trenului de mare viteză pe axa Constanța – Cluj-Napoca – Budapesta/Viena printre prioritățile strategice. Ce pași preciși și ce surse de finanțare din viitorul buget UE 2028–2034 considerați că trebuie securizate de pe acum pentru ca acest proiect să devină realitate?

Ovidiu Cîmpean: Am susținut această axă în dialogul cu Apostolos Tzitzikostas, comisarul european pentru transport sustenabil și turism, și în activitatea mea de raportor pentru conectarea Europei prin transport feroviar de mare viteză. Am cerut Ministerului Transporturilor date despre pregătirea proiectului și un calendar al investiției.

În răspunsul primit, ministerul a confirmat finalizarea studiului de oportunitate. Există, așadar, o bază de analiză. Cer acum un calendar public al etapelor următoare: ce studii sunt contractate, când se finalizează, cine răspunde și din ce buget sunt plătite. Finanțarea disponibilă pentru pregătire în Programul Transport 2021–2027 trebuie folosită pentru a avansa proiectul.

România are nevoie și de o înțelegere cu Ungaria și Austria asupra conexiunilor și etapelor de realizare. Axa Constanța–Cluj–Europa Centrală trebuie pregătită ca o legătură europeană, cu trasee și soluții tehnice compatibile.

Principala sursă europeană de urmărit este Mecanismul pentru interconectarea Europei, CEF, pentru conexiunile transfrontaliere și infrastructura de interes european. Pentru celelalte sectoare, susțin includerea investițiilor în finanțările pentru transport din viitorul Plan de parteneriat național și regional. Cofinanțarea națională trebuie prevăzută din timp, iar Banca Europeană de Investiții poate completa aceste resurse prin împrumuturi și asistență.

Pentru 2028–2034 urmăresc finanțarea unui proiect etapizat, care să permită începerea lucrărilor pe sectoarele pregătite. România are nevoie de ambiție pentru această legătură, susținută prin studii serioase și decizii de investiție. Fiecare etapă trebuie să aibă un responsabil și un termen.

Rep: Considerați că marile municipii și zonele metropolitane ar trebui să poată accesa fonduri europene direct de la Bruxelles sau prin programe regionale dedicate, scurtcircuitând birocrația nivelului central?

Ovidiu Cîmpean: Da. Susțin accesul direct al orașelor la programele europene și păstrarea deciziilor de investiții cât mai aproape de comunități. Experiența programelor regionale, gestionate de agențiile pentru dezvoltare regională, trebuie consolidată.

Am cerut extinderea descentralizării și către programe precum Sănătate și Tranziție Justă. Ministerele au un rol esențial în strategie, coordonare și control. Implementarea poate fi organizată mai aproape de cei care cunosc proiectele și nevoile locale.

Pentru Cluj, dimensiunea metropolitană este esențială. Oamenii locuiesc într-o localitate, dar lucrează și își duc copiii la școală în alta. Transportul și serviciile publice trebuie gândite împreună, cu finanțare pe mai mulți ani.

Am susținut această abordare în opinia privind Agenda UE pentru orașe și prin M100. Vreau programe care să permită legarea investițiilor în mobilitate de locuire, eficiență energetică și spații publice.

Descentralizarea înseamnă și răspundere: proiecte evaluate transparent, termene urmărite și control asupra cheltuielilor. Pentru orașele mici sunt necesare echipe de sprijin, astfel încât accesul la finanțare să nu depindă numai de câți specialiști își permite să angajeze o primărie.

Rep: S-a reușit obținerea de finanțare de la UE pentru metroul de la Cluj-Napoca. În ce măsură acest proiect ar putea beneficia de finanțare și în cadrul viitorului exercițiu financiar european?

Ovidiu Cîmpean: Am cerut explicit ca metroul Clujului să poată beneficia de finanțare europeană și în perioada 2028–2034. Am introdus solicitarea de sprijin stabil și multianual pentru metrou și trenul metropolitan în opinia privind Agenda UE pentru orașe, pe care am redactat-o ca raportor și care a fost adoptată de Camera Deputaților.

După aprobarea opiniei, am trimis o scrisoare Comisiei Europene prin care am cerut finanțare europeană pentru metroul din Cluj și din noul exercițiu bugetar al Uniunii. Vreau ca acest proiect să fie luat în calcul din etapa în care se stabilesc viitoarele programe și resurse.

Finanțarea actuală prin Programul Transport 2021–2027 este importantă pentru continuarea lucrărilor. Pentru etapa susținută din acest program, Primăria indică realizarea a 8,8 kilometri până la sfârșitul anului 2029. Finanțarea europeană a etapelor următoare trebuie negociată și asigurată prin viitoarele programe.

Voi urmări ca Guvernul să includă continuarea metroului între prioritățile pentru 2028–2034, cu resurse și cofinanțare prevăzute din timp. Susținerea financiară trebuie însoțită de progres pe șantier și de respectarea calendarului.

Pentru clujeni, rezultatul așteptat este să ajungă mai repede la serviciu, la școală sau la spital. De aceea susțin metroul împreună cu trenul metropolitan și transportul de suprafață, ca părți ale aceleiași rețele.

Cosmin PURIȘ

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.