Județul Cluj se numără printre cele mai afectate de reforma administrativă propusă de ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, în privința numărului de comune care ar putea fi comasate. Din cele 26 de administrații locale cu mai puțin de 1.500 de locuitori, 15 sunt conduse de primari PNL, șase de edili PSD, trei de reprezentanți UDMR, iar celelalte două de un independent și de un primar AUR. La nivel național, peste jumătate dintre cele 429 de comune vizate au primari social-democrați.

Clujul are 26 de comune care se încadrează sub pragul de 1.500 de locuitori și care ar putea intra în procesul de comasare administrativă anunțat de Guvern. Din punct de vedere politic, liberalii au cea mai mare reprezentare în rândul administrațiilor locale vizate, cu 15 primării, reprezentând peste jumătate din totalul comunelor clujene aflate în această situație.

PSD are șase primari în localitățile respective, iar UDMR conduce trei administrații. Celelalte două comune sunt conduse de un primar independent și de unul ales pe listele AUR.

Situația din Cluj este diferită de cea înregistrată la nivel național, unde PSD deține o majoritate clară în rândul primăriilor care ar putea fi comasate. Datele prezentate de Cotidianul.ro arată că, dintre cele 429 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori, 227 sunt conduse de primari PSD, ceea ce reprezintă 52,91%. Pe locul al doilea se află PNL, cu 156 de primari, respectiv 36,36%.

Alte patru primării au fost câștigate de candidați care au reprezentat alianțe locale PSD-PNL sau au candidat sub siglele ambelor formațiuni. Astfel, cele două mari partide au împreună primari în 383 de comune, adică 89,28% din total. Dacă sunt incluse și cele patru administrații câștigate de candidații comuni, ponderea ajunge la 90,21%.

Clujul, între județele cu o reprezentare liberală puternică

Comparativ cu alte județe, Clujul se remarcă prin numărul mare de comune vizate în care administrația este condusă de liberali. O situație asemănătoare se întâlnește în Alba, unde, dintre cele 27 de comune care ar putea fi comasate, 19 au primari PNL, șapte PSD și una UDMR.

În Arad, 14 dintre cele 18 comune aflate sub pragul de 1.500 de locuitori sunt conduse de primari liberali, iar patru de edili social-democrați.

La polul opus se află județele în care PSD domină administrațiile locale vizate de reformă. În Olt, 22 dintre cele 23 de comune cu mai puțin de 1.500 de locuitori au primari PSD, singura excepție fiind condusă de un edil PNL. În Mehedinți, social-democrații au 17 dintre cele 22 de primării vizate, iar în Dolj conduc 17 dintre cele 21 de comune care se încadrează în criteriul demografic.

În ceea ce privește UDMR, formațiunea are 28 de primari în totalul comunelor vizate la nivel național, majoritatea în județele Covasna, Mureș și Harghita.

PSD ia în calcul comasări mai ample, inclusiv de județe

Europarlamentarul PSD Dragoş Benea, nominalizat de PSD în urmă cu două săptămâni pentru a coordona un grup de lucru privind reforma administrativ-teritorială, a declarat, luni, că undeva între 15.000 şi 18.000 de aleşi locali s-ar putea să nu mai fie, din 2028, prin reforma administrativ-teritorială. El a precizat că toate partidele au de pierdut şi poate PSD va pierde cei mai mulţi aleşi locali.

Benea a fost întrebat dacă PSD a făcut o evaluare a reducerii costurilor cu administraţia locală, odată cu această reformă administrative la care lucrează.

”S-a lucrat şi la această cifră. Mi-aş fi dorit să vă dau o cifră cât mai exactă. Permiteţi-mi ca la următoarea întâlnire să venim şi cu cifre. Ce pot să vă spun aşa ca cifră, undeva între 15.000 şi 18.000 de aleşi locali, care s-ar putea să nu mai fie, din 2028 încolo, consilieri, primari, viceprimari. Sunt cheltuieli de funcţionare, cheltuieli de mentenanţă, care nu vor mai fi. Dar sunt calcule complicate, unde chiar trebuie să folosim baze de date publice, ca să putem avansa o cifră cât mai corectă”, a precizat el.

”Eu am spus că singurul câştigător detaşat sunt cetăţenii României. Restul, toate partidele, toate partidele au de pierdut. Poate PSD-ul, cei mai mulţi aleşi locali pierde. Dar şi PNL-ul, şi UDMR-ul, şi USR-ul vor pierde, vor avea costuri politice ca urmare a acestui demers. Nu sunt atât de naiv să nu mă gândesc că va fi o rezistenţă internă în toate partidele, inclusiv în PSD”, a spus Benea.

Eurodeputatul a mai afirmat că este vorba de o reformă paralelă, dar  până la un punct.

”Soluţia este răspunderea, angajarea răspunderii Guvernului cu aplicabilitate din 2028. Primarii îşi vor duce mandatele la capăt. (..) Voluntar nu cred că vor fi foarte multe comunităţi care doresc să se comaseze”, a explicat Benea.

El a mai declarat că satul nu-şi va schimba denumirea, dar comuna da iar în acest caz cetăţenii îşi vor putea schimba documentele gratuit, fără cheltuieli personale. El a precizat că se ia în calcul inclusiv comasarea anumitor oraşe şi va fi o discuţie inclusiv despre judeţe.

Benea a mai afirmat că, dacă luăm ca prag 3.000, vorbim de aproximativ 1.600 de primării ce sunt vizate de această matrice şi de această reorganizare administrativ-teritorială.

„Sigur, nu înseamnă că dispar toate 1.600, poate să fie 700, 800, 900, funcţie de ce va rezulta din analiza acelor comitete judeţene”, a spus el.

Despre faptul că Ministerul Dezvoltării venise cu o cifră de 429, Dragoş Benea a răspuns: „Lucrăm cu mai multe simulări, poate şi cu 4.000. Am spus, nu cred că asta aşteaptă cetăţeanul, reforma administrativ-teritorială care vizează doar 400 şi un pic de UAT-uri. Ea trebuie să fie puţin mai amplă şi de asta am şi insistat pe 400, 1.150, între 1.500 şi 3.000 de locuitori. Deocamdată lucrăm, acesta este scenariul de bază pe care lucrăm”, a explicat Benea.

Dragoş Benea a confirmat şi că se ia în calcul inclusiv comasarea anumitor oraşe care nu îndeplinesc acest cadru de a avea 10.000 de locuitori.

„E posibil. Peste 55% dintre oraşe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administraţie de oraş. Ele, practic, sunt comune. E posibil. Chiar la mine în judeţ este oraşul Slănic Moldova care are o populaţie redusă, graniţă cu oraşul Târgu-Ocna. E posibil să rezulte un oraş Târgu-Ocna la final. Ar fi şi firesc, ştiu bine zona”, a precizat social-democratul.

Eurodeputatul a arătat că va fi şi această discuţie legată de judeţe, pentru că „sunt unele mai dezvoltate economic decât celelalte”.

HINT

„E posibil (să comasăm orașe, n.r.) . Peste 55% dintre oraşe nu mai au pragul legal de 10.000 de locuitori, dar au administraţie de oraş. Ele, practic, sunt comune”, Dragoș Benea, coordonatorul grupului de lucru privind reforma administrativ-teritorială,