Senatorul Cristian Șipoș: „Se refuză locurile de muncă pentru români și banii la buget”

Majoritatea parlamentară a respins proiectul de modificare a Legii offshore inițiat de Alianța pentru Unirea Românilor, prin care se impunea ca cel puțin 40% din personalul-nucleu de pe platformele din Marea Neagră să fie rezidenți fiscali în România. Parlamentarul clujean Eugen Cristian Șipoș a criticat dur decizia comisiilor de specialitate, arătând că inițiativa viza protejarea inginerilor români, aducerea unor venituri suplimentare substanțiale la bugetul de stat și consolidarea controlului asupra infrastructurii energetice critice a țării.

AUR a susținut modificarea Legii offshore (Legea nr. 256/2018) astfel încât cel puțin 40% din personalul-nucleu de pe platformele din Marea Neagră să fie rezidenți fiscali în România. Deși măsura proteja direct inginerii români și suveranitatea energetică, PSD, PNL, USR și UDMR au blocat adoptarea proiectului legislativ al AUR.

În cadrul discursului său din plen, senatorul AUR Eugen Cristian Șipoș a prezentat argumentele pentru modificarea legii.

„Vă supun astăzi atenției propunerea legislativă care modifică Legea nr. 256/2018 privind operațiunile petroliere offshore și onshore de adâncime. Comisiile au propus respingerea, dar vă cer să ascultați argumentele înainte de vot, pentru că această lege privește trei lucruri simple: locuri de muncă pentru români,bani la bugetul de stat și control asupra infrastructurii critice a țării.

În primul rând, locuri de muncă pentru cei care trăiesc și plătesc taxe în România. Avem ingineri și specialiști foarte bine pregătiți. Avem la Ploiești o universitate dedicată petrolului și gazelor, una dintre puținele de acest fel din Europa. Și totuși, absolvenții noștri pleacă să lucreze pe platforme în Africa, în Olanda sau în Marea Nordului. Iar pentru platformele din Marea Neagră, legea cere astăzi ca doar un sfert din personal să aibă rezidență fiscală în România. Propunerea noastră ridică acest prag de la 25% la 40% în etapele de explorare și dezvoltare și la 50% în etapa de exploatare. Nu închidem ușa nimănui. Criteriul nu este cetățenia, ci rezidența fiscală. Cerem doar ca cei care lucrează aici să trăiască și să plătească taxele în România.

În al doilea rând, bani mai mulți la buget. Legea îi face pe titularii acordurilor petroliere răspunzători, alături de angajatori, pentru obligațiile fiscale ale personalului. Cine lucrează pe platformele noastre și devine rezident fiscal în România plătește impozitul pe venit aici. Estimăm venituri suplimentare între 400 de milioane și 3 miliarde de euro. Într-un an în care le cerem românilor să strângă cureaua, nu ne putem permite să lăsăm acești bani să plece din țară. În al treilea rând, control asupra infrastructurii critice. Peste tot în lume, statele știu cine lucrează în zonele lor strategice. Propunem un Registru al personalului-nucleu, raportat lunar. Prin el, autoritatea de reglementare din domeniul petrolier, ANAF, Inspecția Muncii și Garda de Coastă vor ști cine lucrează pe platforme și cât timp. Este o măsură de bun-simț și de securitate națională”, a transmis Cristian Șipoș.

Comisiile au invocat că expunerea de motive ar fi sumară sau că obligația de a susține burse pentru studenți este o ingerință. Senatorul AUR arată că gazele din Marea Neagră nu sunt o piață oarecare, ele aparținând statului român, iar statul are tot dreptul să stabilească în ce condiții sunt exploatate.

„Această propunere a fost inițiată de AUR pentru tânărul inginer care vrea să rămână acasă, pentru bugetul care are nevoie de resurse și pentru statul care trebuie să-și protejeze infrastructura”, a punctat Șipoș.