Scriitori clujeni în revista CAIETE SILVANE nr. 8/ 2026

Delta memoriei, o reprezentare a trecutului

Prof. Vasile Pușcaș, membru corespondent al Academiei Române, a ținut la Galeriile Bibliotecii Academiei din Cluj-Napoca conferința „Viziunea lui Simion Bărnuțiu: un program pentru națiunea română”. În cadrul manifestării, Editura Școala Ardelerană a lansat noua ediție a volumului Viața și ideile lui Simion Bărnuțiu de G. Bogdan-Duică (1866-1934), istoric literar și eseist de marcă. Vasile Pușcaș, opriginar din Surduc (Sălaj), a sprijinit și sprijină necesitatea reconsiderării lui Simion Barnuțiu (n.1808 – m.1864) ca fiind unul dintre principalii arhitecți ai gândirii politice moderne românești.

Edificatoare și îndrumătoare este cronica literară semnată de Viorel Mureșan la cartea lui Vasile Gogea Anamteme III. Din delta memoriei, apărută la Ed. Eikon, București, 2025. În primul rând, notează cronicarul, trebuie să reținem din definițiile memoriei însușirea ei esențială, aceea de „reprezentare a trecutului”. În prefața volumului autorul lămurește intențiile și locul acestuia în opera sa: „Ajuns la acest al treilea volum de ANAMTEME, am avut revelația procesului «creator» care a generat această serie. Exercițiile de anamneză consemnate în aceste pagini au urmat o ordine prestabilită, nu au avut un algoritm, o «curgere» cronologică, tematică sau afectivă. Doar primul text, Huta (inclus și în volumul al doilea) indică, simbolic izvorul primar al unei curgeri, devenit pe parcurs un adevărat fluviu al memoriei, putând fi considerat o prefață la ceea ce a devenit o trilogie. Însă fluxul amintirilor nu a urmărit cursul acestui fluviu, ca în manualele de geografie, «de la izvor până la vărsare», ci ele s-au relevat doar în așteptarea activă a autorului, retras pe un grind din delta amintirilor lui, însoțit de «caii verzi pe pereți», visați cândva, pe malurile Tisei și Izei, ale Oltului și Berivoiului, ale Scheiului sau ale Someșului. Acestea se reconstituie, aparent aleatoriu din «analiza sedimentelor aduse din amonte, adesea amestecate cu aluviuni vărsate» de «afluenți». Și, da, …gunoaie. Cele trei volume ale ANAMTEMELOR pot fi considerate, din această perspectivă, trei brațe ale unei delte. Brăzdate de o rețea de «canale», uneori secate prin schimbarea albiilor, alteori transformate în insule plutitoare ori bălți închise. De pe grindul pe care s-a însingurat, autorul înregistrează doar ecourile, vibrațiile și reziduurile cataractelor, cheilor sau meandrelor prin care a curs chiar viața lui”. Prima parte a sumarului este intitulată Amintiri. Evocări. Intâmplări. Urmează un șir de panegirice la moartea unor personalități din lumea literară, a artelor plastice și filmice, începând cu Horia Pătrașcu, autorul povestirii după care Lucian Pintilie a turnat filmul Reconstituirea, continuând cu prozatorul Alexandru Vlad, pictorul Ion Dumitriu etc. și încheind cu istoricul literar Petru Creția și cu însemnări la moartea Papei Francisc. Al doilea capitol cuprinde interviuri, calificate de autor „politice et literare”. Ceea ce-i conferă cărții o aură de câmp magnetic – continuă Viorel Mureșan – este a treia ei parte: Pagini „alese” din dosarul de urmărire informativă. Reproducerea în facsimile a unor note informative și a altor documente de aceeași natură, dactilografiate, are darul de a aviva memoria unor cititori care au cunoscut epoca și, eventual, circumstanțele evenimentelor din Anamteme III, iar pe de altă parte, de a ațâța conștiința celor tineri. Cronicarul scoate în evidență toate calitățile și valorile volumului publicat de Vasile Gogea, neomițând să sublinieze că numele Vasile Gogea ascunde arta și virtuțile unui mare prozator român.

Un conținut bogat în comentarii critice oferă Caiete Silvane. Adrian Lesenciuc analizează romanul Vedere cu solzi de Ohara Donovetsky, cunoscut filolog și autor de romane, volum apărut la Ed. Artă și Literatură, Buc., 2025. Elina Adam se apleacă asupra recentului volum de poeme semnat de Gheorghe Jurcă, intitulat Amazoanele de la Kotonku (Ed. Ars Longa, 2025). La Editura Muzeul Literaturii Române, purtând semnătura Luminiței Colopelnic, a văzut lumina tiparului un amplu studiu consacrat vieții și operei lui Teodor Mazilu. Este vorba despre lucrarea intitulată Teodor Mazilu. Eternitatea cotidianului, precizează criticul Gheorghe Glodeanu, apreciind scrierea bine documentată care respectă cu strictețe rigorile specifice unui studiu monografic, investigația asupra vieții și activității literare a scriitorului/ dramaturgului. Menuț Maximinian scrie despre volumul Caietele FestLit Cluj 2026. Memorie culturală vs Amnezie culturală (Ed. Casa Cărții de Știință, 2026), carte alcătuită de Irina Petraș. Imelda Chința se ocupă de romanul Răscoala haiducilor (o poveste din Țara Silvaniei) de Ancuța Mărieș (Ed. Neuma, 2026). Un volum de poezii cu titlu lung, Dacă există. Visul pe care l-am ținut minte. În dimineața cuvintelor, semnează Elena M. Cîmpan, apărut la Eikon, 2025, despre care scrie Loredana A. Știrbu. Carmen Ardelean analizează cartea Sculpturi în bobul de rouă, poezii de Ileana Petrean-Păușan (Ed. Caiete Silvane, Zalău, 2025). La rubrica Arte vizuale sunt prezentate două cataloage: „Respirația naturii. Simpozionul Internațional de Arte Vizuale «Arta în Grădină», ediția a XIV-cea” și „Radu Șerban/ ReAmintiri. Pictură | desen | colaj. 1972-2025”. Nu în ultimul rând trebuie remarcată expoziția „Ferestre spre lume” de Flavius Lucăcel, deschisă de Ziua Iei la ICR Paris în colaborare cu Centrul de Cultură și Artă al județului Sălaj.

Alte materiale semnează (selectiv): Alexandru Jurcan, Alice Valeria Micu, Viorel Gh. Tăutan, Daniel Sauca, Marcel Lucaciu, Ioan F. Pop, Marin Pop, Györfi-Deák György, Alexandru-Bogdan Kürti, Dan Rus, Vasile Hatos, Ioan Bunta (despre nuvela Teofil și alte proze de Alexandru Vlad – Ed. Casa Cărții de Științe, 2026, prefață de Andreea Pop).

Virgil RAȚIU