Familia Cioflec și arhitectura Transilvaniei culturale

În dinamica peisajului intelectual contemporan, există momente privilegiate în care istoria literară părăsește rigorile arhivei pentru a deveni un spațiu viu al recunoștinței și al restituirii. Un astfel de reper este marcat de conferința „Familia Cioflec și Clujul”, urmată de lansarea volumului „Romulus Cioflec și lumea lui”, semnat de cercetătoarea și profesoara Luminița Cornea. Evenimentul are loc vineri, 7 august, începând cu ora 12:00, în Galeria de Artă „Academica” a Bibliotecii Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca (Str. Mihail Kogălniceanu nr. 12-14).

Publicat în prestigioasa Colecție „Școala Ardeleană de Critică și Istorie literară”, volumul reprezintă nu doar o monografie riguroasă, ci și o veritabilă „cultură euharistică”, așa cum o definește amfitrionul manifestării, Pr. Prof. univ. dr. Ioan Chirilă. Pagina de gardă a lucrării — înnobilată de fotografii de epocă din arhiva Cioflec — deschide o fereastră spre o lume ale cărei fundamente s-au zidit prin muncă stăruitoare și sacrificiu.

O geografie spirituală: De la Araci la Chișinău și Cluj

Membru al unei ilustre familii de intelectuali transilvăneni, Romulus Cioflec (născut la Araci, în Țara Bârsei) a configurat un itinerar biografic și spiritual ce sintetizează energiile tuturor provinciilor românești. De la Araci la Mârșa, de la Chișinău la Cluj, și de la Brașov la București, traseul său se suprapune peste însăși devenirea României culturale.

Romulus Cioflec a fost un spirit atașat profund de cauza Basarabiei, trăind îndeaproape dramele și visurile unei generații care a crezut în Unire ca într-un ideal suprem. Într-o mărturie tulburătoare, scriitorul surprindea esența acelor vremuri de răspântie:

„Ne găsim la o răspântie în viața țării și în bătaia furtunilor ce se întrevăd. Cruțată de celălalt război, Basarabia a trecut acum și ea pe sub tăvălugul bătăliilor, iar fiii ei cei mai buni au fost ridicați și răpuși… poate pentru ca sufletele lor să se încălzească și mai mult și fără rezerve la crezul unui viitor comun, iar noi să-i înțelegem și mai bine pe ei.” — Romulus Cioflec

Comunitatea clujeană datorează familiei Cioflec repere instituționale și culturale majore:

• Mecenatul artistic: Virgil Cioflec a dăruit Universității clujene o neasemuită colecție de artă românească, adăpostită astăzi la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca.
• Spațiul cărții: Tradiția fostei librării „Remus Cioflec” este purtată mai departe de actualul Librarium Universității.
• Educația și spiritul: Legăturile de filiație cu Colegiul Național „Andrei Șaguna” din Brașov și Universitatea „Babeș-Bolyai” atestă prezența lor activă în marile centre de formare ale Transilvaniei.

Un destin paradigmă: Demiurgii și răsplata istoriei

Gândirea și opera lui Romulus Cioflec s-au articulat în dialog cu figuri tutelare ale culturii noastre — de la Sextil Pușcariu, Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, până la Lucian Blaga și Pantelimon Halippa. Cu toate acestea, așa cum subliniază Acad. Ioan-Aurel Pop în prefața volumului, generația care a construit țara a avut de înfruntat, spre apusul vieții, vicisitudinile unui regim totalitar:

„Romulus Cioflec și contemporanii lui au făcut țara, iar țara – încăpută pe mâini străine și autohtone înstrăinate – i-a «răsplătit», spre sfârșitul vieții lor, pe acești demiurgi cu amărăciuni și marginalizări, pe majoritatea cu arestări şi închisori. Ei au suferit și au răbdat cu stoicism, știind că nimic trainic nu se obține pe lumea asta fără muncă stăruitoare și fără sacrificiu. Nihil homini natura sine magno labore dat.” — Acad. Ioan-Aurel Pop

Profil de cercetător: Luminița Cornea și vocația restituirii

Autoarea volumului, dr. Luminița Cornea — prozator, critic, istoric literar și membru al Uniunii Scriitorilor din România — reprezintă o figură de o excepțională tenacitate intelectuală. Născută la Giurgiu și stabilită ulterior în Transilvania (urmare a persecuțiilor politice suferite de tatăl său, preotul Ioan Graure), Luminița Cornea și-a dedicat întreaga carieră cercetării arhivistice și promovării patrimoniului național.

Cu peste 1.200 de articole publicate, autoare a numeroase monografii, albume memoriale (precum Romulus Cioflec. O viață în imagini) și dialoguri duhovnicești, cercetătoarea a îngrijit și prefațat ediții esențiale din opera lui Romulus Cioflec (Sub soarele polar, Răspântia, Pe urmele Basarabiei). Activitatea sa prodigioasă — recompensată cu Premiul „Alexandru Lapedatu” al Băncii Naționale (2023) și Ordinul Meritul pentru Învățământ în gradul de Ofițer — își găsește în această nouă lucrare o împlinire firească.

Coordonatele manifestării culturale

Evenimentul organizat de Biblioteca Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca, în parteneriat cu Universitatea „Babeș-Bolyai”, Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Editura „Școala Ardeleană” și Librarium Universității, va fi susținut de o pleiadă de personalități marcante:

• Invitat special: Acad. Ioan-Aurel Pop (Președintele Academiei Române)
• Prezintă: Constantina Raveca Buleu, Mircea-Gheorghe Abrudan, Valeriu Cavruc și Vasile G. Dâncu
• Amfitrion: Prof. univ. dr. Ioan Chirilă (Directorul Bibliotecii Academiei Române – Filiala Cluj-Napoca)

Mara A. MUNTEAN