Eforturile NATO de creştere a cheltuielilor pun deja presiune pe bugetele ţărilor europene

Reuters

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, va insista la summitul alianţei de marţi şi miercuri că statele membre îşi respectă promisiunea de a creşte cheltuielile pentru apărare, cu toate că progresele au fost inegale, iar aceste eforturi deja suprasolicită unele bugete naţionale.

Sub presiunea preşedintelui american Donald Trump, membrii pactului militar format din 32 de ţări au convenit la summitul de anul trecut să crească cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035 – puţin peste dublul nivelului general al statelor europene şi al Canadei în 2025.

Însă, de atunci, au apărut două tabere: una este condusă de Germania şi de naţiunile predominant nordice şi est-europene, care au găsit spaţiul fiscal necesar pentru a creşte cheltuielile; în cealaltă, există mai mulţi jucători importanţi care au dificultăţi în a face acelaşi lucru.

„Regatul Unit nu se descurcă, de exemplu. Nici Franţa şi nici Italia”, a declarat Guntram Wolff, cercetător senior la grupul de experţi în economie Bruegel, despre cele mai mari trei economii din Europa, după Germania.

NATO afirmă că membrii săi europeni plus Canada au cheltuit anul trecut cu 90 de miliarde de dolari în plus pentru apărare, în termeni reali, faţă de 2024, în contextul în care încearcă să majoreze cheltuielile militare de bază la 3,5% din PIB până în 2035 şi cu încă 1,5% din PIB pentru aspecte legate de securitate.

Înainte de summit, Rutte a subliniat că noile cheltuieli de anul trecut se ridică la o sumă mai mare, de 139 de miliarde de dolari în termeni nominali, şi că există un „angajament ferm” de a atinge la timp obiectivul combinat de 5%.

Polonia, Lituania şi Estonia – ţări în care percepţia ameninţării reprezentate de Rusia este cea mai acută – sunt deja pe cale să atingă noile obiective, Varşovia alocând în special 4,3% din PIB apărării anul trecut.

În alte părţi, eforturile se confruntă cu obstacole politice şi fiscale.
Wolff, de la Bruegel, a remarcat că, spre deosebire de summitul de anul trecut de la Haga, liderii europeni îl pot privi pe

Trump în ochi şi pot argumenta că au preluat povara unui efort de război din partea Ucrainei care a demonstrat că este capabil să reziste avansurilor ruseşti.

Totuşi, chiar dacă publicul european ar putea începe să accepte că mai mulţi bani ar trebui să fie alocaţi armatei, unii observatori susţin că furnizorii de arme vor trebui convinşi că cheltuielile guvernamentale pentru apărare vor rămâne ridicate înainte de a face investiţiile necesare pentru a-şi creşte capacitatea.

„A existat o perioadă înainte de Trump şi va exista o perioadă după Trump, aşa că această ţintă de 5% se poate schimba oricând”, a declarat Ana Boata, şefa departamentului de cercetare economică de la Allianz Trade.

„Aşadar, cred că există un pic de scepticism din partea companiilor europene de apărare în ceea ce priveşte creşterea investiţiilor pentru a creşte producţia”, a spus ea.