Profetul avatarului

În Copenhaga anilor 1840, Søren Kierkegaard a fost martorul nașterii unui fenomen pe care l-a considerat a fi cea mai mare amenințare la adresa existenței umane: „Publicul” (Publikum). Spre deosebire de o comunitate concretă, „Publicul” era pentru el o abstracțiune, un „fantom” impersonal, care diluează responsabilitatea individuală și transformă adevărul într-o chestiune de opinie statistică. Astăzi, acest „fantom” a căpătat o formă globală, algoritmică și omniprezentă. Criza noastră modernă a identității performative – dedublarea dintre sinele real și avatarul digital și confuzia fatală dintre mască și chip – este împlinirea coșmarului lui Kierkegaard.