Lecții cu mască și mănuși

Pandemia pare a fi adus cu sine şi o „schimbare de macaz” de la sistemul de predare „la tablă” spre învățământul online, ceea ce a scos la iveală o mulțime de „găuri” în educația românească: programe învechite și stufoase, dar şi profesori demodați și prea puțin interesați să învețe „din mers”. Învățământul online a devenit brusc și forțat obligatoriu, cu toate că sute de mii de elevi din România nu au acces la calculatoare, tablete sau la internet și nu pot participa la cursurile organizate în această perioadă. Criza i-a prins nepregătiți atât pe profesori, cât și pe elevi.
Pe zi ce trece, este tot mai clar că, în cazul educației, lecția post-pandemie ar trebui să fie resetarea, după cum este tot mai evident că predarea online nu ar trebui să rămână doar o legătură a elevilor cu școala, aşa cum este acum. De altfel, chiar unii reprezentanți ai Ministerului Educației recunoșteau recent că acest sistem educațional va trebui să devină obligatoriu în viitor.
Şi iată că viitorul a sosit mai repede decât ne aşteptam. Numai că trecerea la această paradigmă înseamnă atât pregătirea personalului didactic pentru a face față situației, cât și dotarea școlilor și elevilor cu echipamentele şi tehnologiile necesare. Altfel spus, este nevoie de investiții. Şi în oameni şi în logistică.
Un fost ministru al Educației, Mircea Miclea, atrăgea nu demult atenția că timp de zece ani a fost ingorată o prevedere din Legea Educației care stipula înfiinţarea cursurilor online, iar astfel România a fost, din nou, luată prin surprindere. Dacă politicienii noştri erau mai responsabili, poate că acum am fi făcut mai bine față situației. Tot Mircea Miclea sublinia că pandemia va schimba complet fața școlii românești, în sensul că “nu se va mai putea continua învățarea clasică, față în față”, așa cum o cunoaştem cu toţii, iar varianta „care trebuie să ne intre foarte bine în cap este una blended”, adică de mixare a învățării “clasice” cu cea online, deoarece aceasta din urmă corespunde modului în care funcționează mintea actualei generații de copii.
Dacă predarea online “heirupistă” din aceste zile a avut cât de cât efecte pozitive, vom vedea, în curând, la Bacalaureat. Rămâne însă ca pe viitor decidenții politici să găsească fondurile necesare (sau poate doar să fie mai atenți cu cele de care dispun şi acum), şi să țină pasul cu vremurile actuale. Cine ştie, poate vom învăța ceva din criza COVID-19.