Ţările din OTSC “vor vorbi, pe plan extern, într-o singură voce”

Rusia încearcă să aprofundeze procesele de integrare din spaţiul postsovietic şi să întărească influenţa Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), bloc politico-militar patronat de Moscova. Ţările din OTSC au convenit asupra unei liste de subiecte politice externe, pe marginea cărora membrii organizaţiei vor trebui, de acum încolo, “să vorbească într-o singură voce, cum fac NATO şi UE”.

Pe viitor membrii organizaţiei – Rusia, Armenia, Belarus, Kazahstan, Kîrgîzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan – îşi vor coordona mult mai strîns eforturile pe plan extern şi vor adopta o singură poziţie într-o serie de probleme internaţionale importante.

Obiectivul apropierii poziţiilor politice externe ale ţărilor din OTSC a fost formulat în timpul summitului din 12-13 august de la Astana, iar în data de 26 septembrie miniştrii de externe ai ţărilor membre au primit o primă variantă de aşa-zise “directive colective”: un document de 9 pagini, în care sînt enumerate subiectele politice externe ce vor necesita o poziţie la unison a membrilor.

Documentul cuprinde de teme precum contracararea falsificării istoriei (în primul rînd a istoriei celui de-Al Doilea Război Mondial), securitatea şi dezarmarea nucleară, apărarea antirachetă, cooperarea OTSC cu Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE) şi NATO, situaţia din Afganistan, lupta cu terorismul internaţional, împotriva drogurilor şi criminalităţii organizate, drepturile omului. Ţările OTSC vor elabora o declaraţie comună şi îşi vor pune de acord poziţiile pe marginea respectivelor probleme în cadrul unor structuri internaţionale precum ONU, OSCE şi altele.

Încercînd să-şi determine partenerii din OTSC să facă front comun, Rusia speră ca NATO să recunoască rolul acestei organizaţii. Poziţia NATO este atestată de o telegramă diplomatică din arhiva WikiLeaks. În mesajul trimis la Washington de reprezentantul SUA la NATO, Ivo H. Daalder, la 10 septembrie 2009, se spune că “ar fi contraproductiv ca Alianţa să dezvolte relaţii cu OTSC – organizaţie creată la iniţiativa Moscovei, pentru contracararea influenţei NATO şi SUA în spaţiul postsovietic”. “OTSC s-a arătat a fi ineficientă în majoritatea sferelor de activitate şi practic divizată politic. Relaţiile NATO cu OTSC ar putea conferi legitimitate unei organizaţii pe cale să se destrame”, atenţiona Daalder.

Desigur, de atunci divergenţele din carul OTSC nu au dispărut. Uzbekistanul a refuzat să semneze “directivele colective”, rezervîndu-şi dreptul de a lua decizii pe marginea fiecărui caz în parte. Tocmai această poziţie a Taşkentului l-a făcut pe liderul belarus Aleksandr Lukaşenko să declare recent că Uzbekistanul nu-şi mai are locul în OTSC.

NATO nu crede în eficienţa reformării OTSC. “Pentru noi, OTSC nu este decît o organizaţie virtuală patronată de Rusia, lipsită de sens practic şi de pivot politic. Nu cred că nişte directive vor face această structură mai consolidată”, şi-a exprimat îndoiala o sursă de informaţie avizată din cadrul Ministerului Apărării al unuia dintre statele membre ale NATO.