PRODUCŢII AGRICOLE MARI LA FRATA ŞI SUATU, DAR ŞI NEMULŢUMIRI PE MĂSURĂ

Am vrut să abordez materialul sub genericul : ,, Producţii fără precedent la Frata şi Suatu’’ , însă cum DNA – ul nu a verificat raportările statistice din perioada… cincinalelor, rămîn în plutonul circumspecţilor, fără a fi bănuit că doresc deschiderea unor dosare ale fostelor CAP – uri, deşi agricultura cooperatistă ne-a scăpat de multe datorii externe, iar acum avem substanţiale biruri de plătit pentru pîinea, carnea, laptele, fructele şi legumele importate în acest sfert de secol, de cînd o mare parte din roditorul pămînt românesc se… odihneşte la umbra brusturilor, bălăriilor şi mărăcinişului, dar care mai aduce, chiar şi pentru virginitatea sa, ceva subvenţii europene în buzunarele unor proprietari ce au titluri funciare, dar nu şi presupusele îndeletniciri de rigoare.

Însă, benefic este faptul că prăpădul produs de… îngheţarea producţiei agricole autohtone după 1990 nu este general; sînt multe familii, societăţi comerciale de profil, sate şi comune unde pămîntul este dimensionat ca un potenţial mijloc de producţie, iar componentele agriculturii sînt privite, în multe comunităţi rurale, cu responsabilitatea cuvenită, ca adevărate dimensiuni ale securităţii alimentare.

Un virtual spaţiu al responsabilităţii în a valorifica fertilitatea gliei moştenite, am găsit-o, în acest sfîrşit de toamnă, în două comune vecine din zona nordică a Cîmpiei Transilvane, unde primăvara culorile cîmpului sînt dominate de verdele grîului şi orzului timpuriu, iar toamna silueta porumbului domină arealul cerealier al suprafeţelor arabile bine întreţinute de locuitorii acestor aşezări învecinate, ce par a se afla într-o permanentă competiţie a celor mai mănoase terenuri cu geografii destul de asemănătoare.

La Frata, conducătorii obştii tocmai se liniştiseră după o furtunoasă analiză a incertitudinii în care este lăsat să trudească ţăranul în zilele noastre. Cinci consilieri locali au şi statutul de fermieri ce cultivă sute de hectare de teren, produc carne, lînă şi lapte de la efectivele ce le deţin. Primarul comunei, domnul Vasile Trif, le oferă cîte un pahar cu bere colaboratorilor săi politici, dar şi gospodari de mare ţinută, încurajîndu-i că agricultura comunei este deja competitivă, iar pămîntul, prin nivelul roadelor sale din acest an, nu a rămas dator celor ce l-au lucrat cu mari eforturi fizice şi financiare. Am cultivat grîu şi triticale pe 550 ha, de pe care am recoltat circa 4500 kg la hectar, la orz media a trecut de 5.100 kg, iar la ovăz fiecare hectar a dat cîte 2.800 kg, producţii ce depăşesc cu mult media ultimilor 25 de ani, conchide primarul Vasile Trif, care adaugă, la statistica fără precedent şi cantităţile enorme de porumb ce se află în gospodăriile agricultorilor din satele comunei, dar şi al societăţilor de profil ce au reuşit să recolteze în totalitate cele 1.200 ha, a căror producţie medie urcă la 7.200 kg (ha, creînd un substanţial surplus pentru piaţa agricolă autohtonă). O consistentă producţie avem şi la fasole, floarea soarelui şi cartofi.

Zgîrcenia muncii nu prea are corespondenţă în Frata, mărturiseşte specialistul în ale agriculturii, ing. Dumitru Chiorean, fermierul din Bercheş, care a lucrat în acest an agricol 80 ha de teren pe care l-a acoperit, preponderent, cu plante furajere; adică lucernă, ovăz şi porumb siloz, dat fiind faptul că are o fermă zootehnică cu 40 de vaci în lactaţie şi un numeros tineret ce nu poate fi valorificat.

Dar iată şi cîteva din păsurile repetate ca un leit motiv de către Filip Constantea, Ioan Ludovic Pop, Miron Cristian Cherecheş, Dumitru Chiorean şi Georgeta Elena Zăhan, fermierii ce aduc importante efective în inventarul de 1.700 bovine ale comunei, 10.100 de ovine şi miile de porci care deja se valorifică în tîrgul săptămînal al comunei şi în cele învecinate. Din nefericire, atît întreprinzătorii nominalizaţi, dar şi alte zeci sau sute de familii nu pot să-şi valorifice plusul de tineret bovin datorită epidemiei ,,limbi albastre’’ , deşi în comunele din Cîmpia Transilvană nu au fost animale depistate cu această suferinţă. Din această pricină, unii crescători de animale întîmpină greutăţi cu cazarea efectivelor pe timpul iernii.
În plan secund se situează costurile insuportabile ale motorinei care împovărează rentabilitatea proceselor tehnologice cerute de agricultura momentului, şi preţurile derizorii oferite de procesatori producătorilor de lapte, carne şi cereale. Un litru de lapte, cu 3,5% grăsime, este achiziţionat cu 1,13 lei de la producător, iar de pe raft îl cumperi cu 3-4 lei. Grîul, orzul, porumbul şi cartoful, au un preţ derizoriu ce nu trece spectaculoasa cifră de 50 de bani.

Rămînînd la costuri, fermierul Toth Balasz din Suatu, care , împreună cu cei doi fii ai săi lucrează 80 ha teren agricol pentru a asigura furajele necesare celor 60 de capete bovine şi 100 de mioare, se simte împovărat de scumpetea lucrărilor mecanice şi preţul usturător al pieselor de schimb pentru maşinile agricole. În această toamnă, ne mărturiseşte păţitul, a trebuit să achite contravaloarea a două viţele pentru a schimba şase fiare la plugul reversibil. Tot ce intră în sat e scump, tot ce iese din sat este ieftin, conchide zootehnistul nostru care ţine în stoc 24 de tineret bovin cu …limbă curată, dar cu speranţa că Inspectoratul veterinar va renunţa la menţinerea barierelor puse pentru interzicerea comercializării acestor animale sănătoase.

La sediul administraţiei comunei Suatu, doamna Răduţa Jişa, funcţionar public în cadrul Primăriei, ne deschide registrele agricole statistice, din are reţinem că producţia medie de porumb a comunei, pe cele 1.200 ha, este de 9.000 kg, cea mai frumoasă în ultimii 25 de ani, excepţie făcînd cele 10 ha cultivate de primarul unităţii administrativ teritoriale, domnul Szabo Mihai, care a depăşit această medie cu mai bine de două tone; la cultura cartofilor media pe cele 260 ha a fost de 26 tone pe unitatea productivă, sfeclă de zahăr 35 tone, producţii încurajatoare înregistrîndu-se la grîu, floarea soarelui şi rădăcinoase. La noi, subliniază referenta Primăriei, pămînturile sînt generoase cu cei ce trudesc de primăvara pînă toamna tîrziu, chiar acum s-a terminat de făcut ogoarele cerute de tehnologia culturilor de primăvară, iar iarna se duc îngrăşămintele organice ce stimulează nivelul producţiilor ecologice. Zootehnia se află în plin proces de revigorare, între zootehniştii pătimaşi se află chiar şeful administraţiei publice de aici, Szabo Mihai, care predă de la nucleul de 30 de vaci cu lapte peste 130.000 de litri de lapte anual, semn încurajator şi pentru tinerii satelor noastre de a face carieră profesională în sectoarele vegetale, zootehnice, pomicole şi legumicole, inclusiv în prelucrarea tradiţională a roadelor obţinute pentru rentabilitatea muncii lor.
Dumitru VATAU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.