Marea Britanie şi România, în discuţii privind imigranţii

Financial Times

David Lidington, ministrul britanic pentru afaceri europene, a confirmat că este vorba de un demers comun, care a început luna aceasta, cînd l-a vizitat pe premierul român Victor Ponta la Bucureşti.

Demersul reprezintă o parte din încercările miniştrilor din coaliţia aflată la guvernare de a proteja serviciile publice din Marea Britanie de un posibil aflux de români şi bulgari atunci cînd controalele privind forţa de muncă provenită din cele două ţări vor fi ridicate la sfîrşitul acestui an.

“Ultimul lucru pe care [domnul Ponta] îl vroia era ca cetăţenii ţării sale să aibă reputaţia de a fi dependenţi de plăţile sociale”, a declarat ministrul britanic.

Lidington a adăugat că premierul român a fost dornic să lucreze cu miniştrii britanici pentru a elimina orice percepţie că cei care vin în Marea Britanie “au dreptul” să folosească sistemul de protecţie socială.

Comentariile lui Lidington survin în contextul în care Ministerul britanic de Externe a publicat un raport independent privind efectul probabil al migraţiei din ţările “UE-2” (România şi Bulgaria – n.r.), atunci cînd restricţiile tranzitorii vor înceta.

Parlamentari conservatori au exprimat temeri că Marea Britanie se va confrunta cu un aflux de români şi bulgari, tot aşa cum aderarea a opt ţări est-europene la UE a dus la un val de imigranţi spre Marea Britanie, la mijlocul anilor 2000.

Cercetarea, efectuată de Institutul Naţional de Cercetare Economică şi Socială (NIESR), minimalizează perspectiva unei grabe de a veni în Marea Britanie, subliniind că principala destinaţie pentru imigranţii din UE-2 pînă acum a fost Spania, Italia şi într-o mai mică măsură Germania. Autorii cercetării au sugerat că această tendinţă va continua, probabil, în 2014, în pofida recesiunii din Spania şi Italia, datorită comunităţilor de imigranţi stabilite în aceste ţări.

De asemenea, raportul NIESR a subliniat că imigranţii din UE-2 aflaţi deja în Marea Britanie au venit aici cînd erau tineri şi fără copii şi au un profil de competenţă mai mare decît alţi imigranţi din UE, reducînd astfel impactul asupra serviciilor publice.

Dar, deşi cercetătorii au sugerat că anxietatea cu privire la tensiunile asupra sistemului de beneficii, sănătate şi locuinţe a fost exagerată, ei au recunoscut că românii şi bulgarii ar putea creşte tensiunea privind locurile în şcolile primare – care este deosebit de intensă la Londra.

“Migraţia din ţările în care accesul la educaţia de stat este mai tîrziu decît în Marea Britanie impune, de asemenea, cerinţe suplimentare şcolilor de a umple golurile în aritmetica timpurie şi alfabetizare”, se arată în raport. “Această cerere specifică poate apărea în ceea ce priveşte migraţia din Bulgaria şi România, deoarece învăţămîntul obligatoriu din ambele ţări începe la vîrsta de şapte ani”, mai notează raportul.

Lidington a afirmat că cercetarea a justificat decizia guvernului de a nu încerca să estimeze mărimea afluxului de români şi bulgari, avînd în vedere multitudinea de factori în joc.