Protestul cuvintelor

RADU VIDA

La nivelul simţului comun este mai greu de înţeles ce şi cum cu mecanismele europene. Cert este că impunerea unei accentuate austerităţi a dus la o serie de necazuri individuale şi colective, percepute ca orientare greşită. Din acest motiv, sindicatele europene au chemat la proteste – peste 15000 de oameni din diferite ţări fiind prezenţi chiar în timpul întîlnirii şefilor de state din capitala Belgiei.

Analiza de astăzi îşi propune elucidarea doleanţelor unei categorii mai aparte de protestatari, să spunem, care s-au aliniat manifestanţilor. Este vorba despre Federaţia Europenă a Jurnaliştilor.

Prin vocea autorizată a preşedintelui Federaţiei, doamna Arne König, s-a cerut asigurarea locurilor de muncă şi crearea acelor condiţii care să permită jurnaliştilor surmontarea condiţiilor precare în care lucrează şi care ameninţă standardele profesionale. E nevoie de aceste lucruri, s-a subliniat în discursurile de la Bruxelles, pentru ca jurnalismul să rămînă independent, iar presa să-şi păstreze atributul de  bun public.

În Olanda, Germania sau Norvegia reducerea numărului companiilor media  a creat o serie de probleme. E vorba nu numai de creşterea şomajului în rîndul gazetarilor, ci şi de scăderea nivelului de informare a populaţiei. Spania deţine recordul în ceea ce priveşte disponibilizarea jurnaliştilor, doar anul trecut rămînînd fără slujbă 4.000 de oameni din acest domeniu. Asta, ca să nu mai vorbim de criza media din România…

Problema se pune în sens global, pentru că austeritatea practicată se dovedeşte falimentară. În lanţ, am putea spune: restrîngerea cheltuielilor publice şi scăderea cererii pieţii duce la şomaj accentuat în toate domeniile de activitate. Pe cale de consecinţă, şi instituţiile media se aliniază declinului general. Numai că, aici, problemele pot fi ceva mai grave. Desfiinţarea unor publicaţii, posturi de radio sau televiziune duce la diminuarea informaţiei (ştiri, comentarii, reportaje, reclame etc.), ceea ce împuţinează puterea de înţelegere a evenimentelor globalizatoare ce se succed cu mare repeziciune în UE. Transformările, restructurările, directivele PE, recomandările UE trebuie cunoscute de toată lumea.

În acest condiţii, la mitingul de la Bruxelles, s-a cerut să se pună în aplicare standardele europene sociale, în special drepturile colective ale jurnaliştilor. „Avem nevoie de informaţii de încredere în viaţa de zi cu zi, şi mai ales pentru a luat decizi cu privire la viitorul Europei”, a spus doamna König. Dar mai e nevoie de ceva: Presa (sigur, ne referim la presa de calitate) are rolul de a umple un mare gol în ceea ce priveşte dezvoltarea judecăţii. Am numi-o motricitatea psihicului, dacă n-ar fi prea pretenţioşi termenii. În orice caz, analizele, comentariile ajută să ne cunoaştem mai bine vrerea şi, nu în ultimul rînd, … sapă mai adînc în circumvoluţiunile creierelor noastre. Făr’ de citit, ascultat sau văzut sîntem condamnaţi la a face serioşi paşi înapoi pe calea involuţiei intelectului. Iar această involuţie este invers proporţională cu reversul medaliei: adică, progresul în acest domeniu. Cu alte cuvinte, mult mai repede putem face paşii înapoi, decît înainte. În concluzie: e nevoie de acţiuni hotărîte, la nivelul întregului continent, pentru a crea locuri de muncă şi, în acest fel, să se asigure un flux cît mai rapid de presă de toate genurile.  Altfel, ireversibilul va avea consecinţe nebănuite. Şi nu e de bine!