Adevăruri despre romi în Germania

Bild

Statisticile arată că 80% dintre imigranţii proveniţi din România şi Bulgaria şi-au găsit un loc de muncă stabil în Germania după aderarea acestor ţări la Uniunea Europeană. Numărul imigranţilor veniţi aici în fiecare an s-a dublat din 2007 – a ajuns la 147.000 -, însă nu poate fi vorba de o imigraţie masivă.

Printre aceşti imigranţi se numără însă mulţi săraci. Oraşe care au acumulat multe datorii, precum Duisburg, s-au văzut nevoite să cheltuiască milioane de euro pentru a-i ajuta pe cei mai nevoiaşi, iar în Mannheim autorităţile au ajuns să achiziţioneze o clădire cu camere de închiriat, pentru a-i opri pe cămătari să ceară preţuri exorbitante pentru camerele şi saltelele închiriate imigranţilor.

A crescut delincvenţa. Statisticile folosite arată că, printre suspecţii de delincvenţă care nu erau germani, figurau, în 2011, 26.438 de români şi 10.960 de bulgari, iar prin comparaţie, în 2007, cifrele indicau 15.040 de români şi 3.923 de bulgari. În statistici nu apar însă date legate de cîţi dintre aceştia erau de etnie romă.

Statele de origine constituie problema: aproape 50% dintre bulgari sînt în pericol de sărăcie, iar procentul este de 40% în cazul românilor – în condiţiile în care media la nivelul comunitar este de 24%. În plus, minoritatea romă este astfel deseori discriminată suplimentar, în cele două ţări.

Mulţi experţi au fost de acord că, în 2007, România şi Bulgaria nu erau pregătite pentru aderarea la UE. Mai mult, din 2011, este aplicat un program european tocmai pentru mai buna integrare a etnicilor romi, în ţările de origine – însă executivul comunitar consideră că nu au fost folosite toate mijloacele financiare aflate la dispoziţie. Cercetătorul pe teme de migraţie, Klaus J. Bade, arată că “nu putem să rezolvăm din oraşele noastre problemele sociale din sud-estul european. Trebuie să avem grijă ca banii UE să fie folosiţi corespunzător”.

Tot statisticile UE arată că numai 42% dintre copiii de etnie romă reuşesc să termine ciclul primar la şcoală. Familiile de romi au nevoie de asistenţă specială, astfel încît să fie întrerupt cercul vicios al lipsei educaţiei şi sărăciei. Cea mai mare problemă este deseori limba, pe care o stăpînesc doar puţini asistenţi sociali.

În sfîrşit, cu referire la posibilitatea ca etnicii romi să beneficieze de ajutoarele sociale germane, cel puţin teoretic, de la 1 ianuarie 2014, toţi românii şi bulgarii vor avea drept la liberă circulaţie şi acces nerestricţionat pe piaţa UE a forţei de muncă, aşa cum este prevăzut într-unul din pilonii de bază ai apartenenţei la UE.