Rusia trece la ofensivă diplomatică în Orientul Mijociu

Kommersant

Prima sesiune a Forumului de cooperare ruso-arab s-a desfăşurat miercuri, 20 februarie, la Moscova. Evenimentul a devenit o primă încercare a Moscovei de a-şi restabili poziţiile în Orientul Mijlociu (OM), pierdute după “primăvara arabă”. Moscova a aşteptat trei ani organizarea, sub patronajul Rusiei, a unei reuniuni cu reprezentanţi ai lumii arabe. Şeful diplomaţiei ruse, Serghei Lavrov, a enumerat problemele cheie ale regiunii.

Adresîndu-se miniştrilor arabi, în frunte cu secretarul general al Ligii Arabe (LA), Nabil al-Arabi, Serghei Lavrov a dat de înţeles că Moscova nu va sta în defensivă, doar respingînd acuzaţiile privind sprijinirea regimului Assad, ci va trece în contraofensivă diplomatică. Premise pentru acest lucru oferă, potrivit lui Lavrov, chiar situaţia din Siria, unde, în confruntarea dintre preşedintele Assad şi opoziţia armată, s-a creat o situaţie de impas. În opinia Moscovei, acest lucru face din ce în ce mai solicitată ideea rusă privind reglementarea siriană internă, ca alternativă la doborîrea prin forţă a regimului sirian, cu ajutorul forţelor externe.

Criza siriană a devenit una dintre temele abordate recent, într-o discuţie telefonică, de Lavrov şi noul secretar de stat al SUA, John Kerry. Aflaţi în ultima jumătate de an pe poziţii extrem de divergente în ceea ce priveşte problema siriană, Moscova şi Washingtonul sînt nevoite să caute puncte de apropiere. Deocamdată, însă, poziţiile lor sînt departe una de alta.

Pe fondul activităţii SUA, Moscova nu abandonează încercările alternative în vederea lansării unui dialog între puterea şi opoziţia siriene. După cum a anunţat ministrul-adjunct al afacerilor externe al Rusiei, Ghennadi Gatilov, “ministrul sirian de externe, Walid Mouallem, şi liderul coaliţiei naţionale a forţelor revoluţionare şi de opoziţie ale Siriei, Ahmed Moaz al-Khatib, s-ar putea întîlni la Moscova pentru negocieri, dacă îşi vor exprima această dorinţă”.

Experţii au o atitudine sceptică în legătură cu această nouă activizare a Moscovei în OM. “Existenţa pe plan global a peste 20 de ţări arabe este foarte utilă pentru Ministerul rus de Externe. În primul rînd, acest lucru permite menţinerea unei întregi armate de diplomaţi ruşi arabişti. În al doilea rînd, acest lucru îi oferă Moscovei posibilitatea de a fi prezentă în cohorta marilor puteri ale lumii, în calitate de cosponsor al procesului de pace din OM, lucru destul de prestigios, chiar dacă inutil pentru reglementarea israeliano-palestiniană însăşi”, subliniază preşedintele Institutului rus pentru Orientul Mijlociu, Evgheni Satanovski.

Potrivit expertului, tonul în regiune este dat de concurenţii geopolitici ai Moscovei: monarhiile salafite din Golful Persic, Turcia şi SUA, ceea ce face ca orice tentativă a Rusiei de a-şi consolida aici rolul să fie una “iluzorie”.