Franţa vrea să evite “un război colonialist” în Mali

La Razon

Dacă mai rămîneau îndoieli privind intervenţia franceză din Mali, preşedintele François Hollande a dorit să le înlăture. În aşteptarea desfăşurării forţelor africane, de circa 3.300 de oameni, Franţa va continua să conducă ofensiva împotriva miliţiilor salafiste, dar “nu are vocaţia de a rămîne în Mali”. Este ceea ce a mărturisit şeful statului francez la Dubai, unde spera să primească “un potenţial sprijin militar”, asigurînd că forţele sale vor părăsi Mali cînd vor fi instaurate “autorităţi legitime, un proces electoral şi nu vor mai exista terorişti”.

În orice caz, preşedintele socialist a dat clar de înţeles că operaţiunea militară franceză se desfăşoară în toată “legalitatea internaţională”, “în numele ONU” şi “pentru o perioadă excepţională şi un timp limitat”. Franţa care intervine ca “ţară prietenă”, a spus el, “nu are niciun interes”, în afară de cel de a “securiza Bamako, unde trăiesc cîteva mii de cetăţeni francezi (circa 6.000). Timp de mai mult decenii, Parisul a acţionat ca un “jandarm al Africii”, susţinînd regimuri cu democraţii îndoielnice şi companii cu interese particulare. Misiunea franceză se rezumă la trei obiective, potrivit preşedintelui francez: frînarea agresiunii teroriste, protejarea Bamako şi permiterea Mali să-şi recupereze integritatea teritorială, sarcină care revine forţei de intervenţie africană cu sprjinul militar francez. “Sînt africanii cei care trebuie să-şi garanteze propria protecţie”, a tranşat Hollande venind în întîmpinarea oricăror acuzaţii de tip “colonialist”. Referitor la terorişti, el a fost mai explicit: “obiectivul este de a-i distruge şi de a-i împiedica să mai facă rău”.

Pe măsură ce operaţiunea avansează pe teren, unde bombardamentele selective s-au intensificat în ultimele ore şi continuă să se concentreze în centrul-vest al Mali, pentru a recupera oraşul Diabali, detaliile operaţionale se conturează. La Bamako a sosit o unitate de blindate venite din Cote d’Ivoire, care vor susţine un contingent de 800 de oameni, al căror număr va creşte progresiv pînă la 2.500, potrivit ministrului apărării, Jean-Yves Le Drian. Primele incursiuni terestre se pregăteau deja la Bamako, de unde au pornit 30 de blindate în direcţia nord, extinzînd atacurile pînă acum exclusiv aeriene. În şase zile de contraofensivă în faţa islamiştilor, forţele franco-maliene au reuşit să eliberez oraşele Konna şi Douentza şi să desfiinţeze bastionul jihadiştilor din Goa, în nordul ţării, ocupat de facţiunile Ansar al Din, AQMI şi MUJAO.

Totuşi Parisul recunoaşte că se confruntă cu un adversar “agil, determinat, bine echipat şi antrenat şi dispus să se camufleze în relief şi vegetaţie”. Războiul a provocat deja exodul a 150.000 de persoane, potrivit ACNUR. În Franţa, premierul francez, Jean-Marc Ayrault, şi-a exprimat satisfacţia faţă de “unitatea fără fisuri” a principalelor partide privind intervenţia militară.