Tensiuni în creştere între România şi Rusia

Business New Europe

Trei evenimente aparent separate, în termen de trei zile, au pus activităţile Rusiei în România sub lupă. Într-unul dintre acestea, o româncă în vîrstă de 19 ani a fost grav rănită într-un accident, în timp ce altul a implicat o acuzaţie serioasă de spionaj, cu iz de Război Rece.

La 19 octombrie, un cetăţean rus a fost arestat pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti, avînd în posesia sa hărţi detaliate ale zonei miniere de cupru Moldova Nouă, din sud-vestul României. Bărbatul de 42 de ani a fost suspectat că face spionaj economic, cu complicitatea mai multor români, inclusiv a unor oficiali ai societăţii de stat IPROMIN. În prezent, guvernul României a demarat o anchetă la IPROMIN. Ambasada Federaţiei Ruse la Bucureşti a refuzat să comenteze incidentul şi nu a apărut nicio dovadă solidă despre activitatea bărbatului.

Însă evenimentul care a provocat cel mai mult furia publicului român a avut loc pe 21 octombrie, atunci cînd o maşină condusă de diplomatul rus Aleksandr Evsiukov a lovit o studentă pe o trecere de pietoni din Bucureşti, rănind-o grav (tînăra a fost spitalizată şi plasată în comă indusă). Atunci cînd poliţia a ajuns la faţa locului, Evsiukov a susţinut că deţine imunitate diplomatică şi a refuzat testul de alcoolemie.

Potrivit un jurnalist român care a discutat cu BNE, între aceste două evenimente a existat un alt incident, în care un diplomat rus, într-o maşină diplomatică, a fost oprit de poliţia română – un eveniment neobişnuit, despre care jurnalistul român susţine că ar avea legătură cu incidentul de la aeroportul Henri Coandă.

Deşi accidentul şi presupusul act de spionaj economic sînt aproape sigur fără legătură între ele, ambele riscă să sporească tensiunile dintre Moscova şi Bucureşti. Guvernul român a solicitat autorităţilor ruse ridicarea imunităţii diplomatice a lui Evsiukov şi judecarea sa, însă acest lucru pare extrem de improbabil. Diplomatul s-a întors acum în Rusia.

Indiferent cît de tragic este acest incident, probabil mult mai îngrijorător pentru România este presupusul act de spionaj, în condiţiile în care acesta poate fi parte a unei tendinţe internaţionale, mai extinse. De altfel, un raport din 15 octombrie al Oxford Analytica sugera că Rusia şi-a schimbat din ce în ce mai mult activitatea de spionaj pentru a se concentra pe obiectivele economice. Mai multe ţări, printre care Marea Britanie şi Canada, au expulzat diplomaţi ruşi pentru presupuse acte de spionaj în ultimii ani – în timp ce Rusia a formulat aceleaşi acuzaţi cu privire la reprezentanţii occidentali. În acest caz, merită amintit că bărbatul reţinut pe Henri Coandă nu a fost identificat oficial ca responsabil guvernamental.

În ceea ce priveşte România, aceasta rareori s-a înţeles bine cu Rusia; chiar şi în perioada comunistă, dictatorul Nicolae Ceauşescu s-a distanţat de Uniunea Sovietică – acesta fiind poate unul dintre motivele pentru care i s-a acordat titlul de cavaler de către Regatul Unit.

Rusia a devenit mai asertivă în sud-estul Europei, în special în sectorul energetic. Gazoductul South Stream, gestionat de Gazprom, către Europa Centrală va trece prin regiune, iar Gazprom, alături de alte firme ruseşti, şi-a arătat interesul în dezvoltarea energiei nucleare în Bulgaria şi în exploatarea petrolului şi gazelor naturale în fosta Iugoslavie. Rusia operează, de asemenea, o “bază umanitară” la Niş, în sudul Serbiei – conectată cu Ministerul pentru Situaţii de Urgenţă de la Moscova -, care deţine o importantă forţă paramilitară. Rusia a sugerat, de asemenea, că analizează ideea de a instala sisteme de apărare antirachetă în Transnistria, regiune separatistă din Republica Moldova, unde Rusia menţine 1.200 (sau mai mulţi) militari. Acesta ar fi răspunsul direct la acordul semnat de România la începutul acestui an pentru a găzdui un sistem american de apărare antirachetă.

România are relaţii deosebit de prietenoase cu SUA, iar companiile ExxonMobil şi Chevron sînt active pe piaţa exploatării petrolului şi gazelor naturale din România – o provocare pentru dominaţia regională a Gazprom. Statele Unite administrează o importantă bază militară aeriană la Aeroportul Internaţional Mihail Kogălniceanu, în apropiere de portul Constanţa, de la Marea Neagră. Prezenţa militară a SUA aici şi în altă parte din România (şi Bulgaria) este considerată de unii drept o încercare a Statelor Unite de a-şi proiecta puterea într-o regiune aflată cîndva în sfera de influenţă a Moscovei.

Speculaţiile, unele dintre ele destul de vagi, se învîrt în jurul evenimentelor din ultimele zile. Anchetele sînt în curs şi nu este clar care vor fi rezultatele, însă o îmbunătăţire în relaţia suspicioasă dintre România şi Rusia pare puţin probabilă.