FESTIVALUL JOCUL FECIORESC DIN TRANSILVANIA

• ediţia a XXVIII-a, 29-30 septembrie 2012 •

Festivalul „Jocul fecioresc din Transilvania”, organizat de Consiliul Judetean Cluj prin Centrul Judetean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Traditionale Cluj, şi-a consumat în zilele de 29 şi 30 septembrie 2012 cea de a XXVIII-a ediţie. La această oră nu-mi vine în minte cine a iniţiat festivalul, dar pot să admir ideea care l-a născut. În Transilvania, unde există aceste frumoase jocuri bărbăteşti de o diversitate uimitoare, unde multe neamuri se întrec în „fecioreşti” şi „ponturi” care mai de care mai spectaculoase, era absolut necesară organizarea unui asemenea festival care să pună în valoare şi să conserve frumoasele jocuri bărbăteşti. Şi unde altundeva dacă mu în Transilvania, în judetul Cluj putea fi organizat acest festival !? În judetul Cluj, unde satele din Cîmpia Transilvaniei păstrează cel mai frumos joc de pe cîmpie, atît pentru români cît şi pentru maghiari. Iar dacă organizarea festivalului s-a făcut la Cluj, asta cu siguranţă s-a datorat faptului că Clujul de dinainte de revoluţie avea în fiecare fabrică sau instituţie un ansamblu folcloric, ce valorifica cu succes bogăţia de jocuri din această parte de ţară. Aici, la Cluj-Napoca, se adunaseră să-şi facă o familie şi un viitor cei mai mulţi dintre tinerii satelor clujene sau chiar de mai departe. Veniţi din vatra satelor de obîrşie, aceşti tineri s-au înscris în ansamblurile folclorice de întreprindere, aducînd cu ei toată bogăţia şi diversitatea jocurilor populare. Iar jocul fecioresc le oferea posibilitatea ca în cadrul ansamblului folcloric să-şi individualizeze talentul, cunoltinţele şi măiestria. Aşa încît, chiar nu cred că ideea de organizare a acestui festival s-ar fi putut naşte altundeva decît în Transilvania, în judeţul Cluj şi la Cluj-Napoca.

Revenind la cea de a XXVIII-a ediţie a festivalului, trebuie să spunem de la început că ea s-a constituit într-un real succes de public şi de organizare. A fost o ediţie spectaculoasă, mult aplaudată şi vizionată cu entuziasm de publicul clujean iubitor de folclor. A fost o editie care – după cum ne-au mărturisit organizatorii – i-a mulţumit prin realizarile ei. Fără îndoială, au fost şi lucruri care puteau fi făcute mai bine dar… nimic nu este perfect, ci doar perfectibil.

Cea de a XXVIII-a ediţie a festivalului „Jocul fecioresc din Transilvania” a însemnat două zile de spectacole, 20 de ansambluri folclorice şi aproape tot atîtea tarafuri participante, toate categoriile de vîrstă fiind reprezentate, de la preşcolari pînă la seniori, cu o diversitate de jocuri fecioreşti impresionantă. Nu mai vorbim despre bogăţia de costume populare care au defilat pe scena festivalului. Jocurile fecioreşti prezentate în cadrul festivalului au fost: Româneşte de sărit şi Fecioresc des de pe Valea Someşului, Fecioresc des din Jichişu de Jos, Bărbunc des de pe Valea Someşului Mare, Fecioresc des din Boian, Tîrnăveana şi Haidău, Fecioresc în ponturi de pe Valea Tîrnavelor, Joc ţigănesc din Orko-Sfîntu Gheorghe, Fecioresc din Coruş, Bătrînesc-Fecioresc de pe Mureş, Obicei de joc din Crairît-Ploscoş, Jocul sucitoarelor, Mureşana, Căluşul oltenesc, Căluşarul ardelenesc, Bărbătesc din Bogdan Vodă-Maramureş, „Lunga” (Fecioreşte) din Aletea (Ungaria), Ardeleana-Fecioresc din Giurtelecu Şimleului, Fecioresc des din Agriş- jud. Sălaj, Brîul, Muta şi Sîrba din Budacu de Sus (jud. Bistriţa-Năsăud), jocuri fecioreşti din Călata ş.a.

Se cuvine să prezentăm şi ansamblurile participante: Ansamblurile de copii „Prichindelul”-Turda, „Trandafir de la Căian”, „Mugurii Mintiului” din Mintiul Gherlii, „Someşul Apahida” şi Transilvania-16 Februarie; ansamblurile de tineret „Joc de Ceanu Mare”, „Crăişorul”, „Datina”,”Comori ardelene”, „Avram Iancu”, „Valea Someşului” din Gherla, ansamblurile de seniori „Rapsodia Someşană”, de jucăuşi din Budacu de Sus, formaţiile de adulţi din Ceanu Mare ţi Frata; ansamblurile de jocuri maghiare”Kalotaseg” şi „Ordogtergye”, ansamblul studenţesc „Mugurelul” al U.B.B. şi ansamblul ţigănesc din Someşeni.

Alături de aceste formaţii au cîntat tarafuri tradiţionale precum Taraful din Palatca, Taraful Nety Sandor, taraful Lia Pop şi valoroşii instrumentişti Florin Codoba, Alexiu Ţurca, Nelu Kersedi.Taraful lui Bob Siminic a prezentat jocul ţigănesc din zona Gherla.

Remarcabil este faptul că toate ansamblurile s-au străduit să se prezinte cu acompaniament de taraf sau orchestră. Numărul mare de spectatori şi aplauzele oferite celor care-şi demonstrau virtuozitatea pe scena festivalului au răsplătit pe deplin strădaniile participanţilor şi ale organizatorilor.

A consemnat Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro