Tema Acoperămîntul Maicii Domnului din polipticul lui Piero della Francesca de la Sansepolcro şi în fresca de la Mănăstirea Govora

Această sărbătoare închintă Fecioarei – intitulată Acoperămîntul Maicii Domnului – este celebrată de Biserica Ortodoxă la întîi octombrie, începînd din secolul al XII-lea, în Rusia, generalizîndu-se apoi şi în celelalte ţări din Estul Europei. Praznicul are ca izvor minunea săvîrşită de Fecioara Maria, în timpul împăratului Leon cel Înţelept. Tradiţia menţionează că la privegherea de noapte, în biserica Vlahernelor, Sfîntul Andrei cel Nebun pentru Hristos (956) şi ucenicul său Fericitul Epifanie au văzut-o pe Maica Domnului în văzduh, înconjurată de sfinţi, rugîndu-se pentru credincioşi1 . Se consideră că doar Sfîntul Andrei şi ucenicul lui au putut să vadă chipul Mariei şi acoperămîntul ei, strălucitor asemeni slavei divine, în vreme ce, evlavioşii prezenţi au simţit doar harul acoperămîntului.2

În anul 1445, Piero della Francesca (1415 – 1492) a primit comanda unui poliptic pentru confraternitatea misericordienilor din San Sepolcro. Din actul comanditarilor a reieşit faptul că artistului i s-au propus culorile şi fondul de aur, cerîndu-i-se ca lucrarea să fie terminată pînă în anul 14483 . Piero, chemat de ducele Federico de Montefeltro spre a-i decora palatul de la Urbino, va întîrzia pînă în anul 1460, confreeria fiind nevoită să aştepte încă doi ani pînă la terminarea amplei lucrări.

Compoziţia monumentală are în centrul ei figura supradimensionată a Maicii Domnului într-un panou dreptunghiular (scena este printre rarele reprezentări ce o redau pe Fecioară fără Hristos). Alături, în proporţii reduse, sînt pictaţi, în partea stîngă, Sfîntul Ioan Botezătorul şi Sfîntul Sebastian, iar în partea opusă, Sfîntul Andrei şi Sfîntul Bernardino din Siena. Ulterior au fost aşezate şi alte piese mai mici reprezentîndu-i pe diverşi sfinţi în gesturi solemne, iar în partea superioară, în dimensiune distinctă, un crucifix. Predela ce încheie scena în partea de jos este compusă din cinci scene din Patimile şi Slava Mîntuitorului (Rugăciunea, Biciuirea, Plîngerea, Noli me tangere, Mironosiţele la mormînt).

Cu pregnanţă, tema Fecioarei Mizericordiei sau a milei reprezintă panoul cel mai semnificativ. Artistul italian o înfăţişează pe Sfînta Maria purtînd coroană cu fleuroni, iar pe cap avînd un văl transparent. O mantie largă de culoare albastru închis şi căptuşită cu nuanţe de gri amplifică veşmîntul roşu ce defineşte silueta delicată şi contrastantă a Maicii Domnului. Opt personaje rînduite în semicerc străjuiesc figura impunătoare şi solemnă a Născătoarei. Dintre cei patru bărbaţi amplasaţi în stînga lucrării, grăitoare în sensul unui adevărat prototip reprezentativ al artistului este cel al ultimului, imaginat din faţă şi cu capul ridicat. Atît el cît şi grupul de doamne în veşminte şi cu coafuri elegante ne duc cu gîndul la detalii similare folosite de maestru, în aceeaşi perioadă, în istorisirea Regăsirii celor trei cruci şi proba adevăratei cruci, din corul bisericii San Francesco de la Arezzo. Lumina clară construieşte şi pătrunde din dreapta imaginii, dînd personajelor impresia unui relief realist. Fondul de aur ne duce cu gîndul la icoanele răsăritene, el fiind elementul distinctiv, semnificativ al operei de artă, fond ce exprimă atît dorinţa de transcendenţă, cît şi cea de bogăţie a confrederaţiei.

O altă imagine rară a subiectului este cea întîlnită la mănăstirile noastre de la Hurez şi Govora. În ambele cazuri Fecioara apare reprezentată cu aripi şi mantie, urmînd ca schema compoziţională să ne impresioneze prin multe similitudini cu lucrarea prezentată înainte.

Scena de la biserica mănăstirii Govora cuprinde într-o compoziţie amplă şi simetrică pe Maica Domnului, intercesoare pentru întreaga lume, iar în imediata ei apropiere se află grupată mulţimea, cu mîinile în atitudini rugătoare. Ea îi învăluie cu acoperămîntul amplu, asemeni unei draperii grandioase.

În această frescă personajele sînt aranjate distinct, în stînga doi ierarhi cu odăjdiile caracteristice sînt incluşi între monahii îngenunchiaţi, în vreme ce, în dreapta, doi bazilei urmaţi de alţi boieri şi credincioşi, poartă haine scumpe. Puţine detalii, cum ar fi decoraţiile florale ori portretele cu accente naturaliste ne amintesc de gustul epocii domnitorului Constantin Brîncoveanu, supranumit de turci Prinţul de aur.

Armonia cromatică unitară este nuanţată în raporturi delicate de culori reci şi rafinate. Fecioara prezintă morfologia şi tipologia recognoscibilă: veşmînt albastru, mantie de culoarea roşu carmin şi ocru deschis. În spatele figurilor se defineşte fondul de tradiţie bizantină, ce este de un albastru amestecat cu negru ivoriu. Aripile înălţate ale Mariei, alături de proporţiile zvelte ale personajelor, înscriu scena în cea mai veridică tradiţie a şcolii de pictură brîncovenească. Privind cele două capodopere nu ne rămîne decît să admirăm ştiinţa picturii din timpul Renaşterii, a concordanţei dintre frumuseţea realităţii şi cea a imaginaţiei inventată de Piero, alături de simţul măsurii şi al echilibrului divino-uman învestit în iconografia postbizantină şi imortalizat în fresca de la Govora.

Conf. univ.dr. Marcel MUNTEAN

1 Mineiul pe Octombrie, Ed. I.B.M.B.O.R., Bucureşti, 2004, p. 32. Maica Domnului strălucind cu lumină, ţinea deasupra cinstitul său Omofor cu care acoperea mulţimea. Cei de faţă au auzit rugăciunea de umilinţă a Născătoarei: Împărate ceresc, primeşte pe tot omul cel ce Te slăveşte pe Tine şi cheamă în tot locul preasfînt numele Tău; şi unde se face pomenirea numelui meu, acel loc îl sfinţeşte şi preamăreşte pe cei ce Te preamăresc pe Tine, şi pe cei ce cu dragoste mă cinstesc pe mine, Maica Ta. Primeşte-le toate rugăciunile şi făgăduinţele şi-i izbăveşte din toate nevoile şi răutăţile.

2 Leonid Uspensky, Vladimir Lossky, Călăuziri în lumea icoanei, Ed. Sofia, Bucureşti, 2003, p. 164.

3 Piero della Francesca, Ed. Meridiane, Bucureşti, 1981, p. 24.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.