Romii din Franţa ei încă se confruntă cu demolarea taberelor

The New York Times

Preşedintele François Hollande le-a dat speranţe romilor imigranţi de origine română şi bulgară din Franţa prin promisiunile făcute în campania electorală de a-i integra mai bine în societatea franceză. Predecesorul său, Nicolas Sarkozy, a ordonat demolarea taberelor de romi şi deportarea a mii de etnici romi proveniţi din România şi Bulgaria care, fără permise de muncă, depăşesc limita de trei luni de şedere. Totuşi, în calitate de cetăţeni ai unor ţări membre în UE, ei au dreptul să se întoarcă imediat şi mulţi au făcut acest lucru.

În timpul campaniei sale electorale, Hollande a promis că taberele de romi vor fi demolate numai dacă sînt disponibile “soluţii alternative”. “Nu putem continua să fim de acord ca familiile să fie alungate dintr-un loc fără o soluţie”, a scris Hollande într-o scrisoare adresată unor grupuri umanitare, criticînd abordarea agresivă a lui Sarkozy privind taberele.

Cu toate acestea, la doar cîteva luni ale preşedinţiei sale, abordarea lui Hollande s-a dovedit a fi destul de asemănătoare cu cea a predecesorului său, care şi-a atras critici largi – nu în ultimul rînd de la Partidul Socialist al lui Hollande – pentru campania sa împotriva taberelor de romi, pe care le-a numit surse de murdărie şi de criminalitate.

Autorităţile au demolat mai multe tabere în această vară, lăsînd probabil 2.000 sau mai multe persoane efectiv fără adăpost. Totodată, guvernul Hollande intenţionează să demoleze şi tabăra din Stains, un grup de barăci construite din gunoaie şi locuite de aproximativ 200 de bărbaţi romi, femei şi copii.

În timp ce guvernul a ridicat recent unele restricţii privind locurile de muncă pentru români şi bulgari – cea mai mare parte a romilor din Franţa provin din cele două ţări – criticii spun că face prea puţin, în continuare, pentru a-i integra pe romi în societatea franceză.

Demolările din afara Parisului şi oraşelor Lille şi Lyon au suscitat consternare din partea unor organizaţii de asistenţă, canale de ştiri şi legislatori francezi. Operaţiunile nu fac decît să adîncească suferinţa unei populaţii care este deja săracă, spun ei.

“Toate acestea sînt deosebit de dezamăgitoare, deoarece, în mod evident, abordarea adoptată de administraţia fostului preşedinte Nicolas Sarkozy a avut implicaţii enorme în termeni de încălcare a drepturilor omului”, a declarat Tara Bedard, director de programe la Centrul European pentru Drepturile Romilor.

Rita Izsak, expert independent în problemele minorităţilor la ONU, a afirmat într-o declaraţie că “romii sînt cetăţeni ai Uniunii Europene şi minoritatea cea mai marginalizată din Europa”. Ea a regretat “tratamentul discriminatoriu” la care sînt supuşi în continuare ei în Franţa.

Răspîndiţi în cîteva sute de tabere ilegale, un număr estimat între 15.000-20.000 de romi de origine străină locuiesc în Franţa, număr care nu a variat mult de la căderea Cortinei de Fier. După ce sînt deportaţi, ei se întorc adesea, fugind de discriminarea şi sărăcia din România şi Bulgaria.

Sondajele sugerează că expulzările se bucură de mare popularitate în rîndul electoratului francez, inclusiv în rîndul unor alegători ai lui Hollande, la stînga, iar preşedintele este dornic să contracareze acuzaţiile venite de la dreapta, potrivit cărora socialiştii sînt permisivi privind criminalitatea.

“Stînga la putere nu înseamnă doar indignare, ci şi acţiune, este vorba de a acţiona împotriva acestor tabere”, a declarat ministrul francez de interne, Manuel Valls, pentru postul de radio France Inter. Ordinele judecătoreşti pentru demolări, de obicei solicitate de oficiali locali preocupaţi de criminalitatea şi cerşitul care emană din tabere, vor fi continuate, a declarat Valls. Dar el a promis că se vor aplica “măsuri de inserţie”, care vor fi “progresive”.

Cu toate acestea, “soluţia reală” se află în ţările de origine, a subliniat Valls, ţări care trebuie să facă mai mult pentru a-şi integra propriii cetăţeni şi care au primit multă finanţare europeană pentru a face acest lucru. Valls, împreună cu ministrul pentru afaceri europene, Bernard Cazeneuve, urmează să se întîlnească curînd cu oficiali din România şi Bulgaria pentru a discuta problema romilor.

În Franţa, grupuri pentru drepturile omului au solicitat de multă vreme ridicarea restricţiilor de muncă şi călătorie care afectează romii. Restricţiile, puse în aplicare în Franţa şi alte ţări în 2007, la aderarea României şi Bulgariei la UE, cer ca românii şi bulgarii să obţină permise de muncă – alţi cetăţeni europeni nu se confruntă cu o astfel de cerinţă – şi limitează locurile lor de muncă în anumite industrii. Pînă cînd guvernul nu a modificat legislaţia, angajatorii erau obligaţi să plătească o taxă de aproximativ 900 dolari pentru fiecare persoană angajată.