Opiniile economiştilor cu privire la ieşirea Greciei din zona euro, din ce în ce mai polarizate

The New York Times

Unii economişti spun că ieşirea Greciei din euro nu va fi un şoc la fel de mare precum colapsul Lehman Brothers, din 2008, care a provocat o criză financiară globală, deoarece a existat timp suficient de pregătire în perspectiva acestui eveniment. Ei cred totodată că nici nu este probabil să fie la fel de brusc. Chiar dacă un nou guvern grec va decide în cele din urmă că nu mai poate rămîne în euro, nimeni nu se aşteaptă la o ieşire imediată şi pripită.
Colapsul Lehman Brothers a fost o surpriză, dar “taifunul” Grecia se abate de luni de zile, oferind investitorilor, guvernelor şi cetăţenilor zonei euro timp suficient pentru a se pregăti de furtuna financiară. Bani plecaţi din Grecia au fost plasaţi în active considerate sigure, cum ar fi obligaţiunile germane sau suedeze. Banca franceză Crédit Agricole îşi pune operaţiunile greceşti în carantină pentru a împiedica orice răspîndire a contagiunii. Comisia Europeană a recunoscut săptămîna trecută că examinează dacă este legal să autorizeze restricţii privind libera circulaţie a capitalului în cadrul zonei euro.
Există însă limite privind cît de mult pot face oficialii europeni. “Strategii politici sînt foarte conştienţi că este un eveniment de mare risc şi se gîndesc care sînt posibilităţile, lucru pe care nu l-au făcut înainte de Lehman Brothers”, a afirmat Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg Bank din Londra.
Unii economişti şi strategi politici spun că plecarea Greciei va fi un şoc pentru economia mondială, dar suportabil. “Cred că va fi tolerabil pentru celelalte state membre”, a declarat Ferdinand Fichtner, şef de prognoză la Institutul German de Cercetare Economică din Berlin, care consiliază guvernul german.
În tabăra opusă, se află BCE, care a avertizat că şocul ar putea rivaliza cu colapsul Lehman. Există pur şi simplu prea multe necunoscute pentru a cuantifica.
Jean-Paul Chifflet, directorul executiv al Crédit Agricole, a declarat la adunarea generală anuală a acţionarilor din luna mai că “examinează toate opţiunile posibile atunci cînd vine vorba de Grecia”. Filiala băncii franceze Emporiki Bank din Atena a anunţat că transferă controlul unor unităţi din Albania, Bulgaria şi România către banca-mamă Crédit Agricole, în cadrul unui demers de a proteja aceste active de orice ar putea rezulta în Grecia.
Holger Schmieding de la Berenberg Bank susţine că ameninţarea reprezentată de politica grecească scăpată de sub control a incitat deja liderii din zona euro să ia măsuri extraordinare, iar ei vor face chiar mai mult în cazul în care Grecia va ieşi. El a menţionat urgenţa cu care miniştrii de finanţe din zona euro au elaborat un plan pentru a salva băncile spaniole, săptămîna trecută, o grabă care “are sens doar în contextul alegerilor greceşti”, consideră Schmieding.
BCE ar putea juca un rol important şi în cazul în care scrutinul de duminică din Grecia nu va produce un guvern angajat în respectarea austerităţii în schimbul ajutorului internaţional. Banca mai are încă spaţiu de manevră pentru a reduce rata dobînzii de referinţă de la 1% şi ar putea acorda băncilor o nouă serie de împrumuturi pe termen lung cu dobîndă scăzută, la fel ca la sfîrşitul anului trecut. În cazuri extreme, dacă contagiunea cuprinde Spania şi Italia, BCE ar putea fi chiar dispusă să cumpere obligaţiuni guvernamentale en-gros.
Jens Weidmann, preşedintele Bundesbank, a avertizat însă să nu se aştepte prea mult de la BCE, unde el este membru în Consiliului guvernatorilor. “În opinia mea, am ajuns la limita mandatului nostru”, a declarat Weidmann. Unii analişti spun însă că alţi membri ai Consiliului guvernatorilor BCE vor infirma, probabil, afirmaţiile lui Weidmann şi vor extinde mandatul băncii, dacă se doreşte menţinerea zonei euro.
Rămîn totuşi lacune mari în capacitatea de răspuns la criză. Zona euro, de exemplu, nu dispune de un fond de garantare a depozitelor la nivel european, un instrument crucial dacă o situaţie de urgenţă în Grecia va provoca retrageri masive de bani din bănci din alte ţări. Fără un echivalent european al “Federal Deposit Insurance Corporation” din SUA, nu este clar în ce fel vor reasigura autorităţile de pe continent deponenţii de rînd că banii lor sînt suficient de siguri.
Multe companii s-au pregătit pentru un şoc european, cel puţin de la sfîrşitul anului trecut. Cele cu activităţi în Grecia au examinat nu doar riscurile financiare, ci şi aspecte operaţionale.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.