“Forintul şi leul sînt perdanţii evidenţi direcţi ai unei eventuale destrămări a zonei euro”

Wall Street Journal

Werner Gey Van Pittius, manager de portofoliu şi titluri de creanţă de pe pieţele emergente la Investec Asset Management, a apreciat că forintul şi leul vor fi perdanţii direcţi ai unei eventuale destrămări a zonei euro.
“Forintul şi leul [românesc] sînt perdanţii evidenţi direcţi ai unei eventuale dezmembrări a zonei euro, din cauza vulnerabilităţii externe a Ungariei şi expunerii bancare greceşti în România”, a declarat Van Pittius, a cărui companie are active sub gestiune de 61,5 miliarde de euro.
Piaţa este paralizată de a doua serie de alegeri greceşti în mai multe luni, în esenţă un referendum naţional privind rămînerea în zona euro, care ar putea duce la ieşirea ţării din clubul celor 17 ţări care împart moneda. Riscul ca alte ţări presate fiscal, cum ar fi Portugalia sau chiar Spania, să fie obligate să-i urmeze Greciei, a ridicat spectrul colapsului euro sau al unui număr redus de membri ai zonei euro, ancorat de Germania.
“În termeni de scenariu de tip Armaghedon al euro, nu există niciun precedent istoric. Prin urmare, piaţa se luptă realmente pentru a decide ce este de făcut”, a declarat John Bearman, chief investment officer (CIO) la Thomas Miller Investments, care are active în administrare de peste 2,7 miliarde de lire sterline (4,2 miliarde dolari).
Mulţi economişti avertizează că chiar şi un nou guvern elen pro-reformă, care moşteneşte o economie în deteriorare şi o serie de provocări fiscale grave, nu ar putea face mai mult decît să amîne plecarea Greciei, extinzînd un ciclu de austeritate şi mai mare cu şi mai puţină creştere economică.
Întrebarea pentru investitori este cum să protejeze portofoliile sau profitul de orice declin care urmează. Pentru mulţi, a decide următorii paşi înseamnă a şterge cu buretele un deceniu de analiză bazată pe moneda europeană comună.
“În cel mai rău scenariu, dacă are loc o prăbuşire completă a situaţiei europene, va trebui să se reanalizeze totul”, a declarat Giovanni Leonardo de la Swiss & Global Asset Management din Zürich, care a avut în gestionare active de 110,6 miliarde de franci elveţieni (115 miliarde dolari) la sfîrşitul lunii martie. Chiar dacă riscul unei astfel de prăbuşiri este scăzut, “impactul este atît de mare încît schimbă scenariul principal”, a adăugat el.
Analiştii spun că este greu să se prevadă o destrămare parţială sau totală a euro fără o lovitură grea dată economiei din zona euro deja fragilă – o schimbare care ar putea trage în jos moneda. Cu cît daunele cauzate sînt mai mari în nucleul mai puternic al zonei euro, în special în Germania, cu atît este mai probabil ca fondurile şi depozitele să fugă din bloc.
Pînă în prezent, investitorii nervoşi au avut tendinţa să se retragă din datoriile emise de membrii cu probleme ai zonei, plasîndu-le în obligaţiunile guvernamentale germane. O retragere en-gros, chiar din nucleul centrat în jurul Germaniei, ar lovi greu euro.
“Sentimentul meu este că euro ar trebui să continue să slăbească”, a declarat Adrian Owens, director de investiţii la GAM, un manager independent de investiţii, cu active în gestionare de 60,2 miliarde dolari. Owens a precizat că nu doar speculatorii, ci şi persoane şi companii încearcă să vîndă moneda acum.
Undele de şoc de la o zonă euro dezmembrată ar putea lovi partenerii comerciali ai blocului din întreaga lume. Economiile europene emergente şi monedele lor vor simţi un impact imediat. Monedele din această regiune au scăzut după alegerile parlamentare din Grecia, din 6 mai, în mare parte din cauza temerilor ridicate privind destrămarea euro. Zlotul polonez şi forintul unguresc au scăzut cu aproximativ 3,5% faţă de euro, în timp ce lira turcească, care este deosebit de sensibilă la posibilitatea unei încetiniri a investiţiilor, a scăzut cu peste 3% faţă de dolar.