Întoarcerea lui Omar Suleiman

ABC

Din 11 februarie anul trecut, cînd Omar Suleiman a anunţat în cele 30 de secunde legendare sfîrşitul preşedinţiei lui Hosni Mubarak, aproape că nu s-a mai ştiut nimic despre fostul şef al spionajului egiptean. Comisia pentru propuneri şi plîngeri a Parlamentului a aprobat un amendament adus Legii Alegerilor Prezidenţiale, care îi împiedică pe cei care au avut funcţii de răspundere în ultimii cinci ani în regimul lui Mubarak, să ocupe timp de zece ani posturi publice înalte.

Potrivit ziarului Al Ahram, acest amendament presupune eliminarea efectivă a lui Omar Suleiman. Totuşi, se va putea prezenta la alegeri fostul ministru de externe şi fostul secretar general al Ligii Arabe, Amr Mussa. Mai concret, cei care au ocupat posturi de răspundere în guvern, biroul preşedintelui, aparatul de securitate, Parlament sau în partidul unic al lui Mubarak în ultimii cinci ani ai regimului său, nu vor putea timp de zece ani să exercite funcţiile de preşedinte, vicepreşedinte, premier, sau ministru.

Suleiman a ocupat probabil cea mai scurtă vicepreşedinţie a Egiptului. A fost numit “numărul 2” al lui Mubarak în plină revoluţie, cînd mulţi au crezut că liderul egiptean îi va delega responsabilităţile şefiei statului. Însă la un după ce anunţa sfîrşitul dictaturii, Suleiman, spionul perfect, omul din umbră, îşi face din nou apariţia. Campania lui era pregătită de cîteva săptămîni, totuşi Suleiman anunţa că nu se va prezenta la alegeri, pentru că nu “îndeplineşte cerinţele administrative şi economice ale candidaturii”, potrivit purtătorului său de cuvînt. Pentru ca, ulterior într-o surprinzătoare cotitură, fostul spion spion se prezenta în faţa unui grup de susţinători care îl rugau să candideze.

În timp ce mulţi oameni ai lui Mubarak s-au confruntat în ultimul an cu procese pentru corupţie, îmbogăţire ilicită şi chiar asasinat, acuzaţii aduse şi fostului preşedinte Mubarak, Omar Suleiman a reuşit pînă acum să scape de neplăceri judiciare. Potrivit unor grupuri, precum Centrul Nadim, care militează pentru reabilitarea victimelor torturii, fostul şef al serviciilor secrete are mîinile pătate cu sînge pentru că în mandatul său au fost torturaţi numeroşi oameni, în numele luptei împotriva terorismului sau securităţii statului.

Relaţiile sale cu SUA erau atunci excelente şi a fost o vreme cînd Egiptul era cea mai mare destinaţie a zborurilor secrete ale CIA, care aduceau presupuşi terorişti. Suleiman mizează probabil pe sprijinul partizanilor fostului regim, care sînt încă numeroşi în Egipt. Unii laici şi liberali ar putea de asemenea să încline în favoarea sa de teama ascensiunii islamiştilor. Dar intrarea lui în cursa prezidenţială ar putea totodată diviza votul laic.

Un candidat cu un profil asemănător cu cel al lui Suleiman este Ahmed Shafik, fost prim-ministru în ultimul guvern desemnat de Hosni Mubarak, tot în timpul revoluţiei. Amr Mussa, fost secretar al Ligii Arabe şi care pînă de curînd era considerat candidatul laic cu cele mai mari şanse este şi el asociat vechiului regim.