Eveniment editorial Albumele ‘Tribuna’

“Cluj – Napoca. Strada” sau Cluj-Napoca în 180 de imagini !

Am avut prileul să scriu şi să prezint albumele Tribuna, realizări editoriale de marcă, afirmaţie ce este susţinută nu numai de excelentele condiţii în care au apărut, ci şi de calitatea informaţiilor oferite sau a imaginilor, toate purtînd semnături inconfundabile. Am scris despre Judeţul Cluj (Ioan Aurel Pop, I. Maxim Danciu), Cluj – Kolozsvar – Klausenburg (coord. Tudor Sălăgean, I. Maxim Danciu), Cluj – Napoca, un oraş în mişcare (coord. Vasile Mitrea şi I. Maxim Danciu), Salina Turda (Ovidiu Mera), Cluj – Napoca, vîrsta de fier (Ioan Aurel Pop, Szabo Tamas), albume deja de referinţă pentru ceea ce înseamnă istoria şi oamenii Clujului.

Cluj – Napoca. Strada se alătură albumelor mai sus amintite, şi mă bucură sincer faptul că am ocazia să prezint albumul în premieră absolută, aşteptînd şi lansarea oficială, una nu foarte departe însă.

Mă bucură acest nou demers editorial. Mă bucură deoarece este semnat de doi încercaţi profesionişti, istoricul Ovidiu Pecican şi artistul fotograf Szabo Tamas, cunoscuţi, foarte cunoscţi pentru a mai intra în detalii biografice. Ovidiu Pecican şi Szabo Tamas sînt prezenţe constante în viaţa noastră socio – profesională, avem prilejul de a-i întîlni în ‘n’ locuri şi ‘n’ momente, de fiecare dată ambii reţinînd şi oferind mai departe esenţialul. Este şi cazul albumului Cluj – Napoca. Strada, o istorie a Cetăţii prin instituţii (instituţii de artă şi cultură, de învăţămînt liceal şi universitar, …), zone de agrement, cartiere, şi oameni, prin vechi şi nou, tot atîtea dimensiuni ale evoluţiei noastre spirituale. Sînt locuri mai mult sau mai puţin cunoscute. Cert este că “Nu doar din punct de vedere etimologic, ci şi pe teren, istoriceşte, strada vine între Dunăre şi Carpaţi oadtă cu romanii. În latină via strata înseamnă cale de acces pavată. (…) Cucerind Dacia în războiul secund contra dacilor (105-106 d.Hr.), ostaşii lui Marcus Ulpius Traianus au decis să întemeieze o aşezare pe locul vechii localităţi a dacilor Napuca şi, după obiceiul lor, i-au trasat după planuri riguroase contururile, înzestrînd-o cu străzi, de la bun început (…) … străzile mai vecxhi sau mai noi ale Clujului sînt nişte oglindiri, alurzii, transpuneri în alte cîmpuri şi registre ale văzutului şi imaginatului cu pornirea în micul areal al locurii latinilor de odinioară… (…) În Cluj strada înseamnă însă mult mai mult şi un pic altceva decît în alte locuri. Printre oraşele universitare ale lumii (…) strada îi conferă urbei de pe Someş un aer şi o vitalitate inconfundabile, generate de prezenţa învăţăceilor almei mater printre cetăţenii de baştină ai locului (…) Strada a devenit, astăzi – şi la Cluj – un semn al dezlănţuirii vitezei şi violenţei simbolice a automobiliştilor (…) Astăzi Clujul are de luptat cu invazia de maşini de pe trotuare şi obturarea vitrinelor, faţadelor de stil vechi şi a monumentelor de către autoturisme (…) Strada a devenit cea mai scurtă cale de acces către oferta explozivă a logicii consumului (…) Mie îmi plac însă, spre deosebire de atîţia oameni tracasaţi de alerta citadină perpetuă, străzile vii, aglomerate, de o cromatică vie şi schimbătoare. Strada se cuvine regîndită şi creată în tot mai multe dimensiuni, acoperitoare de spaţii vizibile şi invizibile, reinventîndu-se proteic”. Subscriem celor afirmate. Mai ales că afirmaţiile au o susţinere artistică pe măsura talentului lui Szabo Tamas, un observator atent, un artist al esenţelor înainte de orice. Memoria ochiului fotografic propune imagini de neuitat, tablouri în sensul adevărat al cuvîntului, din care nu lipsesc Teatrul Naţional, grupul statuar Matei Corvin, Universitatea ‘Babeş – Bolyai’, străzi precum ‘Kogălniceanu’, ‘Matei Corvin’, ‘Memorandumului’, ‘Universităţii’, ‘Horea’, ‘Calea Turzii’, aleile Parcului Central, ‘Clinicilor’, ‘Bariţiu’,panorame ample ale Clujului prin tot ce au ele reprezentativ şi relevant.

Cluj – Napoca. Strada este un eveniment editorial, unul care trebuie marcat aşa cum se cuvine, unul care duce la celebrul vers din Ex libris de Tudor Arghezi, “Carte frumoasă, cinste cui te-a scris”. Cinste celor care te-au scris, cinste celor care te vor citi.

Demostene ŞOFRON