Comunitatea evreiască din Iran: evrei da, sionişti nu

El Periodico

În Iran trăieşte cea mai numeroasă comunitate evreiască din Orientul Mijlociu, după Israel. În prezent există 25.000 de cetăţeni evrei, repartizaţi între Teheran, Isfahan şi Shiraz. Ca minoritate religioasă, asemeni creştinilor armeni, evreii au rezervat un loc în Majlis, Parlament. Vineri, 2 martie, mulţi dintre ei au fost la urne pentru a alege între singurii doi candidaţi evrei care s-au prezentat la alegerile legislative.

Sinagoga Yusef Abad, situată în cartierul cu acelaşi nume din Teheran, a fost centrul lor de votare. La primele ore ale dimineţii, colegiul electoral era aproape gol. “Sîntem foarte mîndri de identitatea noastră iraniano-evreiască”, a declarat Rahmatah Shamsian, unul din responsabilii sinagogii. “Trecutul noastru în Iran datează de peste 2.500 de ani. Sîntem deja bine integraţi în societate. Sîntem credincioşi evrei, nu sionişti”, susţine el. “Comunitatea noastră este religioasă, nu politică”. El minimalizează importanţa ameninţărilor unui atac militar al guvernului de la Tel Aviv asupra instalaţiilor nucleare ale ţării. “Israelul nu poate face nimic şi nu va face nimic”, conchide el.

Înainte de victoria Revoluţiei din 1979, comunitatea evreiască din Iran era formată din circa 100.000 de persoane. Deşi marele ayatollah Khomeiny, părintele Republicii Islamice, a dictat o fatwa (lege religioasă) de protecţie a evreilor, zeci de mii dintre ei au decis în anii 80 să-şi vîndă bunurile şi să abandoneze ţara. Majoritatea au emigrat în SUA şi în Israel. “Le-a fost frică, dar apoi s-a văzut că putem convieţui în această ţara fără probleme”, explică Shamsian.

În Teheran, capitala cu peste 15 milioane de locuitori, există peste zece sinagogi, un cimitir, un centru de geriatrie pentru comunitate, patru şcoli – cu directori musulmani, dar profesori evrei – şi un spital considerat cel mai bun din ţară, finanţat prin donaţii venite din exterior. Marea majoritate a evreilor iranieni aproape că nu vorbesc în ivrit, ci în farsi, asemeni multor evrei veniţi să voteze vineri la sinagoga Yusef Abad.

Natan, tehnician informatician, a calificat la rîndul său drept “bună” convieţuirea cu restul populaţiei iraniene, de confesiune musulmană şiită, chiar dacă a recunoscut unele limitări, precum “dificultăţile de a accede la un post public” şi “nicio posibilitate de promovare la locul de muncă pentru funcţionari”. Deşi nu a amintit, le este de asemenea interzis să acceadă la posturile de conducere din armată, iar dacă un membru al familiei evreieşti se converteşte la islam, el poate primi întreaga moştenire a familiei.

Marea majoritate a evreilor iranieni aparţin clasei de mijloc, iar dacă sînt comercianţi, vin în principal din sectorul bijuteriilor şi textilelor. Mulţi dintre ei au rude în Israel şi nu pot comunica cu ele prin telefon, dar o fac prin intermediul Internetului. Le este greu pentru că, asemeni oricărui cetăţean iranian, le este interzis să viziteze Israelul. “Nu poţi călători direct din Iran, dar o poţi face printr-o ţară intermediară” , a precizat Natan, care şi-a acoperit capul cu tradiţionala kipa. “Da, este adevărat” – spune Yitzhak, vecinul său de cartier – “dar dacă se află, te sancţionează cu o amendă, ţi se retrage paşaportul şi poţi ajunge chiar la închisoare”.