Testul Bucureştiului

Financial Times

Premierul desemnat al României, Mihai-Răzvan Ungureanu, spune că va conduce un guvern care să merite încrederea publică. El a înlocuit unii miniştri din partidul de guvernămînt din vechea coaliţie de la guvernare, cu politicieni noi, mai tineri. Cu toate acestea, restabilirea încrederii alegătorilor va necesita mai mult decît schimbarea cîtorva feţe.

Protestele declanşate în România în ultimele săptămîni i-au luat prin surprindere pe politicieni şi este posibil să fi contribuit la demiterea predecesorului lui Ungureanu, Emil Boc. Ele au fost alimentate în parte de frustrarea generată faţă de programul de austeritate din România, preţul plătit pentru a primi împrumutul de 20 de miliarde de euro de la FMI şi UE. Reducerea salariilor şi pensiilor a lovit dur a doua ţară cea mai săracă din UE.

Pînă luna trecută, românii au fost exemplari în a suporta durerea. Dar pe fondul austerităţii, există sentimentul că elita politică nu a împărtăşit această suferinţă. Deşi preşedintele Traian Băsescu a cîştigat două mandate succesive pe o platformă anti-corupţie, prima condamnare semnificativă a venit abia în ultima lună, iar zvonurile încă abundă privind favoritismul în toate partidele politice.

România şi Bulgaria a fost admise în UE cu condiţia să accepte monitorizarea eforturilor de a combate criminalitatea şi a impune domnia legii. Rapoartele intermediare din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) prezentate de Comisia Europeană arată că mai sînt încă multe de făcut, deşi România a performat mai bine decît Bulgaria.

Căderea guvernului anterior este posibil să fi fost legată atît de un calcul politic, cît şi de protestele de stradă. Acest lucru îi va acorda liderului coaliţiei de guvernămînt, partidul PDL, timp pentru a-şi reconstrui popularitatea în colaps înainte de scrutinul de la sfîrşitul acestui an. Dar dacă acesta este singurul scop, atunci este unul greşit. Orice nou guvern trebuie să depună un efort semnificativ pentru a promova domnia legii şi transparenţa, bazele unei societăţi stabile. Procedurile formale ale democraţiei, cum ar fi alegerile libere, nu sînt suficiente.

Există, de asemenea, o lecţie pentru alte ţări din regiune, cum ar fi Macedonia, Serbia şi Muntenegru. La fel ca România, acestea încearcă să facă faţă crizei economice din Europa. Este destul de greu să faci progrese cînd economia externă se clatină. Dar va fi o bătălie pierdută fără un efort susţinut al claselor politice de a crea culturi politice, juridice şi de afaceri transparente.